18 apr. 2012

”Lider si Proiect pentru Cluj”

Grupul de iniţiativă „Lobby pentru Cluj” are plăcerea de a vă invita la audierea publică cu tema ”Lider si Proiect pentru Cluj”, ce va avea loc joi, 26 aprilie 2012, ora 11:00, Aula Facultatii de Stiinte Economice si Gestionarea Afacerilor Cluj-Napoca (FSEGA), str. Th Mihaly nr. 58-60. Audierea publică este al cincilea eveniment ce face parte dintr-un ciclu de consultări publice pe tema „Costul si Calitatea vieții în Municipiul Cluj-Napoca”.

Spot realizat de Transilvania LIVE:
http://www.youtube.com/watch?v=A-d34Bd_IeQ
video

14 apr. 2012

PASTE FERICIT !

FIE CA LUMINA SFANTA A INVIERII DOMNULUI SA VA ADUCA PACE IN SUFLET, SANATATE, IUBIRE SI SPERANTE.

SARBATORI IMPLINITE SI BINECUVANTATE !



BIROUL OPERATIV AL S.L.I.P.C.

12 apr. 2012

MOTIVATIA AUDIERII PUBLICE ”Lider si Proiect pentru Cluj” 26.04.2012

“ŞTIU CUM SĂ-ŞI ALEAGĂ CLUJENII
ADMINISTRATORII ORAŞULUI?”

MOTIVAŢIA INIŢIATORULUI

            Municipiul Cluj-Napoca are cele mai vechi urme de locuire din perioada neolitică, aşa cum o dovedesc descoperirile făcute la Gura Baciului şi pe strada Memorandumului. Zona avut parte de trecerea traco-dacilor, celţilor, romanilor, gepizilor, avarilor, slavilor, tătaro-mongolilor, saşilor şi habsburgilor, iar din 1918, de trecerea sub administraţie românească. Napoca romană a cunoscut o dezvoltare deosebită, dovadă fiind ridicarea ei la rangul de colonie, în mai puţin de un secol.
            În prima atestare documentară, datând din anul 1213, apare cu numele de Cetatea Cluj – Castrum Clus, compusă din două zone în jurul cărora se va dezvolta oraşul actual: Cetatea de Cluj-Mănăştur şi Cetatea Veche. Prima a fost aşezată pe dealul Calvaria, servind ca reşedinţă a comiţilor, pe când a doua cetate a fost amplasată pe o mică parte a oraşului antic, fiind locuită de negustori, meseriaşi şi agricultori.
Regele Carol Robert de Anjou îi acordă localităţii, la 19 august 1316, statutul de oraş regal – civitas regia, primind toate privilegiile epocii: locuitorii îşi alegeau singuri conducătorii, aveau dreptul de judecată asupra infracţiunilor comise, de a circula liber şi de a face comerţ pe întregul teritoriu al Transilvaniei, fără a plăti vamă, în timp ce hotarele oraşului erau clar delimitate.
            Drepturile administrative ale oraşului au fost întărite după o sută de ani de către regele Sigismund de Luxemburg, care îi conferă rangul de “Oraş Liber Regesc” la 2 iulie 1405. Acest rang permite extinderea oraşului la 45 ha, împrejmuirea cu ziduri, construirea unor turnuri de aparare şi turnuri porţi (18-22 turnuri şi porţi).
          Evoluţia oraşului a fost marcată şi de regele Matei Corvin (1443), regele Ştefan Bocskai (1605), de domnitorul unificator Mihai Viteazul (1599), de incendiul devastator din 1655, de perioada habsburgică (1686-1732), dar şi de perioada în care a fost sediul Dietelor transilvane (1861-1867).
           Din punct de vedere al populaţiei, statisticile vremii ne spun că: la 1850 erau 19 612 suflete, la 1880 erau 32 612 suflete, la 1890 – 37 184 suflete, la 1910 – 62 733 suflete, în 2002 – 317 953 suflete, iar în 2011 – 309 136 de locuitori permanenţi, la care se adaugă aproximativ 100 000 de studenţi şi liceeni.
Proprietăţile oraşului au crescut prin multele donaţii primite din partea regelui Ludovic cel Mare, care a donat în 1377 satul Feleac. De asemenea, regele Matei Corvin a donat localităţile Cojocna, Jucu, Escu, Hăşmaş, Ceaca. Astfel, posesiunile se întindeau până la satele: Vâlcele, Rediu, Gheorgheni, Sopor, Aiton, Cordos, Baciu, Filea de Sus, Filea de Jos (Martineşti), Tăuţi, Liteni, Sacele.
           Până în 1405 conducerea oraşului a fost dată unui jude, dublat de un jude regal, iar după scoaterea de sub jurisdicţia judelui regal a fost condus de un primar, ajutat de un consiliu de 12 juraţi. Primarul coordona, alături de sfatul orăşenesc (magistratul), aspectele politice, judecătoreşti şi administrative.
           După declararea ca municipiu (1870), treburile publice au fost conduse de comitetul municipal, care se întrunea în adunarea generală de două ori pe an, şi de consiliul orăşenesc, care alături de primar avea atribuţii în treburile operative şi de capitanul poliţiei orăşeneşti.
          Prin lege, începând cu 1925, Clujul a fost considerat comună urbană. Aceasta a fost condusă de un consiliu comunal, format din 3/5 comisari şi 2/5 consilieri de drept, dintre care se alegeau Primarul şi membrii delegaţiei permanente (vot secret). Astăzi avem un Primar, doi viceprimari şi 27 de consilieri locali, aleşi prin vot public.

            De-a lungul timpului cei mai însemnaţi primari ai oraşului, au fost:
• filogermanul Stark, care a influenţat în mod decisiv opţiunea pro regalitate a oraşului, drept pentru care a avut înalta protecţie a regilor maghiari;
• Szvacsina Geza, cu un mandat prelungit la 15 ani (1898-1913), perioadă din care datează aproape toate clădirile importante din oraş: Universitatea Babeş-Bolyai, Palatul de Juştiţie, Biblioteca Centrală Universitară, Teatrul Naţional. Tot acesta a construit infrastructura de canalizare, apă, curent, dar şi mai multe fabrici.
• Iulian Pop (1919-1923) care a inaugurat Universitatea “Dacia Superioară”, a introdus gazul metan, a construit podul peste Someş din Piaţa Mihai Viteazul şi a adus Lupa Capitolina.
Din anul 1974 numele oficial al municipiului este Cluj-Napoca. Perioada comunistă a adus în perimetrul locuibil al municipiului cartiere noi: Gheorgheni, Mărăşti, Grigorescu, Mănăştur şi Zorilor, zonele industriale: Baciu şi Bulevardul Muncii şi o consistentă migraţie de populaţie de la sat la oraş.
Perioada administraţiei postcomuniste (1989-2012) a conturat valenţe noi pentru municipiul Cluj-Napoca. Acesta s-a transformat într-un centru expoziţional şi de târguri, financiar-bancar, IT, de asigurare, reasigurare şi de administrare de fonduri şi universitar.

             Proiectele majore care au unit comunitatea clujeană cu administraţia, au fost puţine dar semnificative în ultimii 100 de ani, între care:
• 1919 – înfiinţarea Universităţii “Babeş-Bolyai” şi a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”.
• 1920-1925 – înfiinţarea Academiei de Muzică “George Dima” şi a Universităţii de Artă şi Design.
• 1947 – Universitatea Tehnică, urmată de Campusul Studenţesc Observatorul.
• 1991-1995 – înfiinţarea Băncilor “Dacia Felix” şi “Transilvania”, a societăţilor de asigurari: ARDAF, SAR, Petroas, şi a multor fonduri de administrare a investiţiilor sau de brokeraj.

            Municipiul Cluj-Napoca este apreciat la nivel naţional ca fiind un reper al educaţiei, cercetării, medicinei, IT-ului şi serviciilor financiar-bancare. Se bucură de o bună vizibilitate internaţională şi atrage multe investiţii. Alături de Bucureşti, Timişoara, Constanţa şi Iaşi este privit ca un pol foarte important al viitoarelor oraşe europene, cu valenţe pentru administraţie, cerecetare şi servicii turistice.
          Chiar dacă experienţa istorică în gospodărirea treburilor obşteşti este mare, suportul administraţiei locale în conturarea şi asumarea unei dezvoltări durabile a municipiului s-a limitat. În perioada 2006-2008 a fost elaborată “Strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca” a cărei perspective se extind până în anul 2013, iar noul Plan de Urbanism General se află în faza de avizare şi aprobare. Ambele documente, precum şi anvergura limitată a deciziilor luate de Consiliul Local, din perioada 1990-2012, au limitat dezvoltarea municipiului.
           Selecţia candidaţilor pentru funcţia de consilier local s-a facut din rândul politicienilor, pe listă, cetăţeanul de rând neavând suportul legal şi real să-i promoveze pe cei mai buni şi mai ataşaţi gospodari. Spiritul ataşamentului la comunitate nu a fost cultivat pentru cetăţean, preocuparea lui de bază rămânând familia, slujba, casa şi în cel mai bun caz strada pe care locuieşte.
           Politicianul din Cluj-Napoca nu s-a depărtat mult de mentalitatea comunităţii atunci când a ajuns să reprezinte interesele celor mulţi şi preocuparea pentru oraş.
           O retrospectivă în structura componentei Consiliului Local Cluj-Napoca, din legislatura 2008-2012, este grăitoare din mai multe unghiuri de analiză:

         • Pregătirea profesională: 9 ingineri, 4 jurişti, 6 economişti, 2 medici, 0 funcţionari în administraţie, 2 profesori, 2 politologi, 1 fizician, 1 matematician.
         • Numărul de ani pe funcţia de consilier local ales: în primul mandat – 13 consilieri, două mandate – 7 consilieri, trei mandate - 3 consilieri, patru mandate – 1 consilier, cinci mandate – 1 consilier.
          • Numărul de consilieri după apartenenţa la un partid politic: 16 PD-L, 3 PSD, 3 PNL, 5 UDMR, 0 INDEPENDENT.
          • Numărul de consilieri care au absolvit cursuri de specializare: 0.
          • Numărul de consilieri care urmează cursuri în administraţie: 5.
         • Proiecte de dezvoltare pe termen lung propuse (2008-2012): asfaltarea străzilor şi trotuarelor, centrul cultural multifuncţional, actualizarea P.U.G, strategia de dezvoltare durabilă, 4 parcări şi zone pietonale, zona metropolitană şi capitala culturală europeană.
         • Numărul consilierilor cu notorietate recunoscută în administraţia locală: 4.

          Apropiatele alegeri locale ne pun iarăşi în situaţia de a exprima opţiunile comunităţii pentru funcţiile de primar şi consilieri locali.

          Întrebările la care vă invităm să găsim împreună răspunsul ar fi:

          • Care sunt candidaţii clujeni care, chiar dacă nu se regăsesc pe listele propuse de partidele politice, consideraţi că ar putea reprezenta un model pentru viitorul primar/ consilier local?
            Care sunt calităţile care v-au determinat să-i luaţi ca punct de reper? (calităţi morale, competenţe, abilităţi)
            • Care consideraţi ca au fost criteriile în baza cărora partidele politice şi-au desemnat ordinea candidaţilor propuţi pentru viitoarele alegeri locale? Corespund criteriile partidelor politice cu viziunea dumneavoastră asupra desemnarii acestor candidaţi? Justificaţi răspunsul dumneavoastră.
            • Sunt strategiile pe termen scurt (4 ani) suficiente pentru dezvoltarea oraşului/ comunităţii clujene? Vă rugăm să justificaţi răspunsul dumneavoastră, oferind şi soluţii alternative / viziunea proprie asupra modului în care ar trebui să proiectăm Clujul în viitor (dacă este cazul).
            • Care sunt calităţile care, în viziunea dumneavoastră, sunt necesare primarului/ consilierului care se va îngriji de comunitatea şi dezvoltarea oraşului Cluj-Napoca?

           Vă invităm să vă exprimaţi opinia, în scris şi verbal, în cadrul audierii publice “Ştiu cum să-şi aleagă clujenii administratorii oraşului?”, care va avea loc în 26 aprilie 2012, ora 11:00 in Aula Faculatii de Stiinte Economice si Gestionarea Afacerilor – FSEGA, str. Th Mihaly nr. 58-60.

           Aşteptăm opiniile dvs. la adresa lobbypentrucluj@gmail.com până în 24 aprilie 2012.

          Mai multe informaţii despre formatul şi conţinutul opiniilor şi modul de desfăşurare a audierii publice găsiţi pe http://www.lobbypentrucluj.ro/  .
       BIBLIOGRAFIE:
Cluj-Napoca: inima Transilvaniei – Ed. Studia 1990.
Cluj-Napoca: municipiu cu vocaţie europeană - Ed. Studia 2011.
Old Cluj-Napoca: 1377-1940 - Ed.Videx Advertising 2011.
Planul urbanistic general Municipiul Cluj-Napoca – Ed. Presa Universitară 2010.
Presa locală: 1989-2012.


Invitatie la Audiere publica - 26.04.2012 "Lider si Proiect pentru Cluj"

Invitație la Audierea publică
”Lider si Proiect pentru Cluj”

Stimată Doamnă / Stimate Domn,



             Grupul de iniţiativă „Lobby pentru Cluj” are plăcerea de a vă invita la audierea publică cu tema ”Lider si Proiect pentru Cluj”, ce va avea loc joi, 26 aprilie 2012, ora 11:00, Aula Facultatii de Stiinte Economice si Gestionarea Afacerilor Cluj-Napoca (FSEGA), str. Th Mihaly nr. 58-60. Audierea publică este al cincilea eveniment ce face parte dintr-un ciclu de consultări publice pe tema „Costul si Calitatea vieții în Municipiul Cluj-Napoca”.
Parteneri in organizarea acestui eveniment sunt: Facultatea de Stiinte Economice si Gestionarea Afacerilor (FSEGA), Consiliul Civic Local, Fundatia Ratiu Pentru Democratie si „Reteaua Sociala RSC - Actionam Responsabil!”
              La audierea publică vor participa și candidații la funcția de primar, consilieri locali, consilieri judeteni, pentru alegerile locale din 2012, reprezentanți mass-media, politicieni locali și reprezentanți ai diverselor grupuri de interese legitime.
              De asemenea, vor participa şi specialişti pe diverse domenii din Cluj-Napoca, care vor forma Comisia de Experţi formata din Prof. Univ. Vasile Dancu, Sociolog Ana Ludusan (LADO), Prof. Univ. Ioan Lumperdean (F.S.E.G.A.), Ilie Calian, jurnalist (Redactor Sef - Ziarul Faclia) si Florin Somodi (JCI Cluj).
             Vă invităm să vă exprimaţi în scris punctul de vedere cu privire la tema de mai sus, oferind răspunsuri la cel puţin una din întrebările din motivaţie, care se găseşte ataşată la e-mail. Depoziţia trebuie să fie însoţită de formularul de participare în care veţi specifica dacă doriţi să o susţineţi verbal în cadrul audierii publice. Depoziţia nu poate depăşi două pagini şi trebuie susţinută în maxim trei minute.
              Vă rugăm să trimiteţi depoziţiile la adresa lobbypentrucluj@gmail.com până la data de 24 aprilie 2012.
              Ataşate găsiţi următoarele documente: motivaţia, regulamentul de organizare a audierii, regulile de redactare a depoziţiilor, bibliografia şi formularul de înscriere.

             Mai multe informaţii se găsesc pe http://www.lobbypentrucluj.ro/  
            Vă mulţumim.

           Ludmila Pop
          Coordonator Relaţii Publice
          Tel: 0743 316 947


Regulamentul audierii publice

1. Completati formularul de inscriere cu toate datele de contact solicitate si optiunea dorita, iar dupa aceea sa-l trimiteti documentul la adresa lobbypentrucluj@gmail.com  pana la data de 24 aprilie 2012.
2. Depozitia scrisa va contine maxim 2 pagini.
3. Termenul limita de depunere a depozitiilor este 24 aprilie 2012, la adresa de email lobbypentrucluj@gmail.com.
4. Depozitiile verbale se vor sustine, in urma transmiterii depozitiei scrise in termenul prevazut.
5. Participantii sunt invitati sa vina cu 30 minute inaintea inceperii evenimentului de audiere publica.
6. Vorbitorii vor fi invitati la microfon in ordinea inscrierii si transmiterii depozitiei scrise.
7. Vorbitorii vor avea la dispozitie un timp de maxim 3 minute.
8. Membrii Comisiei de Experti pot pune intrebari clarificatoare martorilor, in maxim 30 secunde. Martorii raspund concis, in maxim 1 minut/intrebare.
9. Toate depozitiile verbale se inregistreaza si se vor posta pe site-ul evenimentului, alaturi de depozitiile scrise corespunzatoare.
10. Mass media si publicul larg vor avea rolul de observatori in cadrul evenimentului de audiere publica, neputand avea interventii in sala, in timpul ,,audierii martorilor”. Se pot colecta opinii in afara evenimentului propriu zis de audiere publica.
11. Toti participantii, inclusiv mass media, vor primi raportul sinteza al evenimentului in maxim 2 saptamani, la adresa electronica indicata in formularul de participare.

Intocmit,
Academia de Advocacy,
Timisoara

9 apr. 2012

Gradatii de merit 2012

>>> GRADATII DE MERIT - SESIUNEA 2012 <<<


- ORDIN MECTS nr. 5486/29.09.2011 pentru aprobarea Metodologiei si a criteriilor privind acordarea gradatiei de merit în învatamântul preuniversitar
1. Graficul desfasurarii concursului pentru acordarea gradatiilor de merit - sesiunea 2012
2. Notă privind conţinutul dosarului pentru acordarea gradaţiilor de merit
3. Declaraţie pe propria răspundere
4. Fişe de evaluare pentru acordarea gradaţiilor de merit

Sursa: http://www.isjcj.ro/htm/2012/Gradatii_merit_2012/GM_2012.html

Evaluarea nationala a elevilor

>>> EVALUAREA NATIONALA LA CLASELE A II-A, A IV-A SI A VI-A (.rar) <<<

1. ORDIN nr. 3437/5.03.2012 pentru aprobarea Metodologiei de organizare a evaluarii competentelor fundamentale la finalul clasei a II-a
* METODOLOGIA de organizare a Evaluarii competentelor fundamentale la finalul clasei a II-a - Anexa la OMECTS nr. 3437/5.03.2012
2. ORDIN nr. 3438/5.03.2012 pentru aprobarea Metodologiei de organizare si administrare a evaluarii elevilor la finalul clasei a IV-a
* METODOLOGIA de organizare si de administrare a evaluarii nationale la finalul clasei a IV-a - Anexa la OMECTS nr. 3438/5.03.2012
3. ORDIN nr. 3439/5.03.2012 pentru aprobarea Metodologiei de organizare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a
* METODOLOGIA de organizare a Evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a - Anexa la OMECTS nr. 3439/5.03.2012
4. Unitaţi de învăţământ în care se vor pilota instrumentele de evaluare pentru Evaluarea Naţională la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a

5 apr. 2012

TITULARIZARE 2012

Centralizatorul privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializarile, precum şi probele de concurs valabil pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar se găseşte  AICI  .

Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învatamântul preuniversitar în anul scolar 2012 - 2013 şi calendarul mobilitaţii (Anexa 25) se găsesc AICI .

ORDIN Nr. 3157 din 31 ianuarie 2012 pentru modificarea şi completarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învatamântul preuniversitar în anul scolar 2012 - 2013, aprobată prin Ordinul MECTS nr. 5.560/2011 se găseşte AICI .

Programele pentru concursul din 2012 se găsesc AICI .

Lista posturilor pentru concursul din 2012 a fost publicată:
LISTA POSTURILOR JUDETUL CLUJ (sursa: www.isjcj.ro)


http://titularizare.edu.ro/2012/  

Perfectionare prin grade didactice 2012





Direcția Formare Continuă a Personalului din Învățământul Preuniversitar - MECTS  

1 apr. 2012

CONCERT ECUMENIC DE PASTI

 

Programul ”Scoala altfel”

Programul ”Școala altfel” constă în derularea, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, în săptămâna 2-6 aprilie 2012, a unui orar special format doar din activităţi cu caracter non-formal.


Programul ”Școala altfel”
Anexa la ordinul ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
nr. 4292/2011 privind structura anului școlar 2011-2012

            Prevederi generale

            1. Săptămâna 2-6 aprilie 2012 va fi dedicată activităților educative extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului numit ”Școala altfel”. În această săptămână nu se organizează cursuri conform orarului obișnuit al unității de învățământ, iar programul ”Școala altfel” se va desfășura în conformitate cu un orar special.
            2. Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preșcolari/elevilor și a cadrelor didactice în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor preșcolari/elevilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul național și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale.
           3. În perioada 2-6 aprilie 2012, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului organizează fazele naționale ale olimpiadelor școlare pe discipline de învățământ și, după caz, ale concursurilor școlare.
          4. În programul ”Școala altfel”, elaborat și organizat de fiecare unitate de învățământ, vor fi incluși toți copiii preșcolari/elevii și toate cadrele didactice care nu participă la faza națională a olimpiadelor și concursurilor școlare.


          Planificarea și aprobarea programului

          5. Pentru elaborarea programului de activități, în timpul primului semestru, se vor solicita propuneri elevilor, la orele de dirigenție și cadrelor didactice, în cadrul şedinţelor comisiilor metodice. După colectarea propunerilor, se vor desfășura dezbateri în colectivele de elevi, în consiliul elevilor, în consiliul profesoral și în comitetul reprezentativ al părinților, în vederea adoptării programului agreat de majoritatea elevilor şi a cadrelor didactice.
           6. Modalitatea de selecție a activităților propuse se decide la nivelul unităților de învățământ şi presupune implicarea, în egală măsură, a elevilor, a cadrelor didactice, a părinților, astfel încât proiectele și activitățile selectate să corespundă obiectivelor educaţionale specifice comunităţii școlare, fiind un rezultat al opțiunilor acesteia.
           7. Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată, durata acestora, modalitățile de organizare și responsabilitățile se stabilesc în consiliul profesoral și se aprobă de consiliul de administrație al unității de învățământ.
          8. Consilierul educativ din unitatea de învățământ centralizează propunerile agreate, în vederea includerii acestora în Calendarul Activităților Educative ale unității de învățământ, ca domeniu distinct: programul ”Școala altfel”.
           9. Conducerile unităților de învățământ vor asigura popularizarea programului ”Școala altfel”, la nivel local pentru crearea unui impact pozitiv al activităților organizate, atât în unitatea de învățământ cât și în comunitate.


           Conținutul și organizarea programului

          10. Se recomandă elaborarea unor proiecte la nivelul grupelor de preșcolari/claselor, al grupurilor de clase sau al unității de învățământ, care să urmărească și să permită realizarea unor obiective educaționale, prin activități care, în programul normal din perioada cursurilor, nu se pot derula.
          11. Proiectele se pot organiza și în consorțiile școlare, în parteneriat cu alte unități de învățământ, cu organizații neguvernamentale, cu palatele și cluburile copiilor, cluburile sportive școlare, cu direcțiile de tineret și sport, taberele școlare, cu instituții culturale și științifice (institute de cercetări, facultăți etc.), cu poliția, jandarmeria, inspectoratele pentru situații de urgență, direcțiile de sănătate publică, agențiile pentru protecția mediului etc.
          12. Atât elevii, cât și cadrele didactice vor alege activitățile la care doresc să participe, din lista celor propuse. De asemenea, se va avea în vedere posibilitatea implicării părinților care doresc acest lucru, precum și a altor parteneri.
          13. Fiecare activitate la care participă copii preșcolari/elevi trebuie să fie coordonată de un număr corespunzător de cadre didactice. Indiferent de tipurile de activități organizate, conducerea unității de învățământ și cadrele didactice vor lua toate măsurile pentru asigurarea supravegherii copiilor preșcolari/elevilor și a securității acestora.
          14. Tipurile de activități care pot fi organizate în cadrul programului ”Școala altfel” pot include, fără a se limita la:
                1.activități culturale;
                2.activități tehnico-științifice;
                3.activități sportive;
               4.activități de educație pentru cetățenie democratică, pentru promovarea valorilor umanitare (inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în societate, responsabilitate socială, relații și comunicare etc.);
                5.activități de educație pentru sănătate și stil de viață sănătos (inclusiv referitoare la dependență de calculator, siguranță pe internet etc.);
              6.activități de educație ecologică și de protecție a mediului (inclusiv colectare selectivă, economisirea energiei, energie alternativă etc.);
                7.activități de educație rutieră, PSI, educație pentru reacții corecte în situații de urgență etc.

              Aceste activități se vor organiza sub diferite forme, ca de exemplu:
              1.ateliere de teatru, dans, muzică, arte plastice, educație media și cinematografică;
              2.competiții organizate la nivelul școlii, al grupurilor de școli, al localității sau al județului;
              3.mese rotunde, dezbateri;
              4.activități de voluntariat sau de interes comunitar;
             5.campanii antitutun/antialcool/antipoluare/de prevenire a delincvenței juvenile/de prevenire a traficului de persoane etc.;
              6.proiecte comunitare, de responsabilitate socială;
              7.peer - education;
              8.schimburi de experiență;
              9.vizite de studii;
             10.tabere/școli de creație sau de cercetare;
            11.parteneriate educaționale și tematice la nivel de unități de învățământ, pe plan intern și internațional, pentru dezvoltarea aptitudinilor pentru lucrul în echipă și în proiecte.

             Monitorizare și evaluare

            15. Activitățile vor fi organizate în fiecare zi lucrătoare a săptămânii menționate, acoperind cel puțin numărul de ore prevăzut în orarul obișnuit al școlii, atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice.
            16. După aprobarea de către consiliul de administrație, programul adoptat devine obligatoriu, atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice.
            17. Elevii au obligația de a participa la activitățile pentru care s-au înscris, absențele fiind înregistrate în catalog, la rubrica Purtare.
            18. Activitățile aprobate se vor menționa în condica de prezență a cadrelor didactice și vor fi monitorizate de conducerea unității de învățământ. Directorul unității de învățământ, consilierul educativ, șeful comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității, vor monitoriza și evalua activitățile din programul ”Școala altfel”.
           19. Inspectoratele școlare vor delega reprezentanţi pentru a monitoriza activitățile organizate de unitățile de învățământ în cadrul programului ”Școala altfel”.
            20. După încheierea vacanței de primăvară, în fiecare unitate de învățământ, primul consiliu profesoral va analiza calitatea activităților organizate, rezultatele educaționale ale acestora, precum și modalitățile de ameliorare a planificării și organizării programului ”Școala altfel”. La activitatea de analiză în cadrul consiliului profesoral, vor participa şi reprezentanţi ai elevilor şi părinților care vor prezenta puncte de vedere asupra activităţilor derulate în program. Directorul unității de învățământ va prezenta un raport de monitorizare a calităţii activităţilor planificate.
            21. La sfârşitul anului şcolar, inspectoratele școlare vor include în raportul privind starea învățământului un capitol referitor la relevanța și valoarea formativă a tuturor activităților desfășurate în cadrul programului ”Școala altfel”, evidenţiind nivelul interesului manifestat de elevi și cadre didactice față de organizarea şi desfăşurarea acestuia.