Se afișează postările cu eticheta Din presa.... Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Din presa.... Afișați toate postările

10 dec. 2014

Aşteptările sindicaliştilor de la 2015

După ce, în anul 2014, sindicaliştii din învăţământul clujean au avut o victorie în instanţă care le-a permis dascălilor să îşi recupereze banii pe care nu i-au încasat în 2008 în urma unei decizii guvernamentale, aceştia sunt optimişti şi când vine vorba despre 2015.
Liderii Sindicatului Liber din Învătământul Preuniversitar Cluj speră să obţină o majorare salarială de 10% şi să reuşească să stabilească statutul cadrelor didactice, în urma unor negocieri cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei.
 
Detalii despre acest subiect aflaţi din emisiunea Recrutat în Cluj, la care a fost invitată Vioara Temian, vicepreşedintele SLIPC.
 

26 sept. 2012

Propunere trimisă de Guvern la FMI: Contract colectiv de muncă negociat obligatoriu în fiecare an pentru salarii

Contractele colective de muncă vor fi negociate obligatoriu în fiecare an în ceea ce priveşte salariile, timpul şi programul de lucru, în caz contrar urmând să fie declanşat conflictul de muncă, iar contractele vor include clauze de protecţie a conducerii organizaţiilor sindicatelor şi patronatelor.

Propunerile modifică forma actuală a Codului de Dialog Social şi au fost primite din partea mai multor organizaţii sindicale şi patronale de către Guvern, care le-a transmis spre aprobare Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.
Agenţia MEDIAFAX a anunţat anterior că Guvernul a propus FMI dublarea limitei maxime de valabilitate a unui contract colectiv de muncă, posibilitatea prelungirii acestui contract de mai multe ori decât o singură dată şi eliminarea interdicţiei ca în contracte să fie incluse alte drepturi în bani şi natură decât cele din legea în vigoare. Astfel, contractul colectiv de muncă va fi încheiat pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni şi mai mare de 48 luni, iar părţile pot hotărî prelungirea aplicării contractului pe o durată cel mult egală cu durata iniţială.
Pe lista propunerilor transmisă către FMI şi obţinută de MEDIAFAX se regăseşte şi un articol care stabileşte că anual, în mod obligatoriu, vor fi iniţiate negocieri colective având ca obiect cel puţin salariile, timpul şi programul de lucru, condiţiile de muncă şi formarea profesională.
Negocierea colectivă va avea loc cu cel puţin 60 de zile înaintea expirării contractelor colective de muncă încheiate pe minimum un an sau cu cel puţin 60 de zile înaintea expirării perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiţionale la contractele colective de muncă, în cazul în care acestea sunt încheiate pe mai mult de un an.
Pentru funcţionarii publici, funcţionarii publici cu statut special şi ceilalţi angajaţi din sectorul bugetar, negocierile purtate în vederea încheierii acordurilor colective de muncă sau contractelor colective de muncă vor începe cu cel puţin 60 de zile înainte de fundamentarea proiectelor de buget pentru anul următor, la nivelul fiecărui ordonator de credite, şi vor fi finalizate în cel mult 30 de zile după aprobarea bugetului.
Contractele colective de muncă/ acordurile colective vor cuprinde şi clauze referitoare la protecţia celor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale şi patronale, respectiv a reprezentanţilor angajaţilor, care pot fi negociate la un nivel superior faţă de prevederile legale care privesc această protecţie.
Dacă angajatorul refuză să înceapă negocierea unui contract colectiv de muncă, angajaţii vor avea dreptul să declanşeze conflictul colectiv.
Comparativ cu legislaţia actuală care stabileşte că, pe toată durata participării la grevă, contractul individual de muncă al angajatului se suspendă de drept şi în perioada suspendării se menţin doar drepturile de asigurări de sănătate, propunerea transmisă FMI prevede că, pe toată durata participării la grevă, contractul individual de muncă se suspendă, dar că în perioada suspendării se menţin drepturile care decurg din acest contract, cu excepţia drepturilor de natură salarială "cu privire la care părţile pot conveni modalităţi de acordare/recuperare ulterior încheierii conflictului".
O altă propunere este ca pentru spaţiile din imobilele aflate în domeniul public sau privat al statului în care îşi desfăşoară activitatea confederaţii sindicale sau patronale să fie încheiate contracte de comodat pe durata existenţei organizaţiilor, iar acestea să primească în concesiune terenuri din proprietatea statului pentru construirea de sedii proprii. În acelaşi timp, bunurile şi serviciile care fac obiectul activităţii sindicale sau patronale sunt scutite de TVA.

Mediafax,
25 sept. 2012

22 iun. 2012

Hâncescu (FSLI): Aşteptăm ca viitorul ministru al Educaţiei să lupte pentru un procent de 6% din PIB destinat învăţământului


       Sindicatele asteapta de la viitorul ministru al Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sa sustina modificarea Legii Educatiei Nationale, in sensul eliminarii tuturor disfunctionalitatilor care s-au manifestat in sistem pe parcursul a peste un an si jumatate de aplicare efectiva, a declarat vineri, pentru AGERPRES, Simion Hancescu, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI), scrie Agerpres.

      "Pe langa modificarea Legii Educatiei Nationale, dorim ca viitorul ministru sa 'lupte' pentru a asigura, prin Legea Bugetului de stat pe anul 2013, un procent de 6% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru finantarea invatamantului. Nu in ultimul rand, speram ca domnul ministru sa promoveze un dialog dialog social real, care a lipsit cu desavarsire in mandatele ministrilor Daniel Petru Funeriu si Catalin Ovidiu Baba", a afirmat Simion Hancescu.
          Potrivit liderului FSLI, noul ministru va trebui sa demareze, de urgenta, reforma curriculara, prioritatea zero fiind modificarea programelor scolare. Totodata, se impune continuarea operatiunii de audit, pentru a se afla modul cum au fost cheltuiti banii in ultimii ani, mai ales cei de la investitii.
         Presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI), Simion Hancescu, afirma, intr-un interviu acordat Agentiei Nationale de Presa AGERPRES, ca sistemul educational romanesc se confrunta, in prezent, cu patru probleme importante, printre care permanenta subfinantare, modificarea nivelurilor de invatamant, ponderea insuficienta a personalului didactic in actuala componenta a Consiliului de administratie, precum si suspendarea ocuparii prin concurs a posturilor vacante din institutiile si autoritatile publice, inclusiv din institutiile de invatamant.
         Simion Hancescu a mai adaugat ca se impune deblocarea de urgenta a posturilor nedidactice, intrucat salariatii din invatamantul preuniversitar care ocupa aceste posturi au fost cel mai grav afectati de masurile de reducere a peste 30.000 de posturi din invatamantul preuniversitar.

11 oct. 2011

Seful CSM ii cere lui Anastase respingerea legii esalonarii platii titlurilor executorii

Presedintele CSM, Horatius Dumbrava (foto), i-a transmis o scrisoare Robertei Anastase, in care arata ca se impune respingerea de catre Camera Deputatilor a Legii de aprobare a OUG privind esalonare a platii drepturilor salariale castigate in instanta de bugetari.
Potrivit scrisorii transmise de Dumbrava, care a fost afisata pe site-ul CSM, "adoptarea unor acte normative succesive prin care este esalonata plata drepturilor salariale acordate personalului din sistemul bugetar, prin hotarari judecatoresti ce constituie titluri executorii, constituie o incalcare a dreptului de acces la justitie al titularilor acestor titluri executorii".
De asemenea, seful CSM sustine si ca statul nu poate fi scutit de obligatia sa de a garanta fiecarei persoane dreptul la executarea unei hotarari judecatoresti definitive si executorii intr-un interval rezonabil. "(...) autoritatile nu pot invoca lipsa de fonduri sau a altor resurse pentru a justifica neexecutarea unor hotarari judecatoresti", sustine Dumbrava.
Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii arata ca, prin aplicarea actului normativ in discutie, s-ar ajunge in situatia in care executarea unei hotarari judecatoresti din 2008 ar urma sa se finalizeze abia in 2016, "or, intr-o astfel de situatie, este evident ca cerinta executarii hotararilor judecatoresti definitive si executorii intr-un interval rezonabil este incalcata flagrant".
In finalul scrisorii, Dumbrava arata ca "se impune respingerea OUG 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar".
Comisia de Buget a Camerei Deputatilor a aprobat, in luna septembrie, un raport preliminar favorabil pe OUG 71/2009 unde se stabileste ca termenul de plata a drepturilor castigate in justitie de bugetari va fi extins pana in 2016 si ca se vor modifica si procentele de returnare a banilor.
Potrivit raportului Comisiei de Buget de la Camera si preluat practic fara modificari de la Comisia Juridica, "plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pana la 31 decembrie 2011, se va realiza dupa o procedura de executare care incepe astfel: in anul 2012 se plateste 5% din valoarea titlului executoriu, in anul 2013 se plateste 10% din valoarea titlului executoriu, in anul 2014 se plateste 25% din valoarea titlului executoriu, in anul 2015 plateste 25% din valoarea titlului executoriu, in 2016 se plateste 35% din valoarea titlului executoriu".
Inainte de aceasta modificare a OUG n.r 71/2009, sumele devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2009 erau platite in felul urmator: in anul 2010 se plateau 34% din valoarea titlului executoriu, in 2011- 33%, in 2012 tot 33%.

5 oct. 2011

Raport CE: Profesorii romani, cel mai prost platiti; cel mai bine luxemburghezii, danezii, austriecii


Cel mai prost platiti profesori din UE sunt in Bulgaria si Romania, iar cel mai bine platiti dascali sunt in Luxemburg, Danemarca si Austria, potrivit unui raport realizat de Reteaua Eurydice a Comisiei Europene care precizeaza totodata ca peste tot salariile debutantilor sunt neatractive. Datele, bazate pe anul scolar 2009 - 2010, cuprind educatia de la nivelul prescolar si pana la cel secundar.
Raportul arata ca, la inceputul carierelor lor, salariile brute de baza ale profesorilor sunt mai scazute decat PIB-ul national pe cap de locuitor in toate tarile, cu exceptia Germaniei, Spaniei si Portugaliei. Numai in trei tari, respectiv Cipru, Portugalia si Romania este posibil ca profesorii sa isi dubleze salariile de baza pe parcursul carierei. Cu toate acestea, chiar si in aceste tari, este nevoie de mai bine de 20 de ani pentru a progresa catre varful scalei salariale.
In majoritatea tarilor europene se ofera o gama larga de sporuri in plus fata de salariile de baza, dar numai jumatate dintre tari acorda sporuri speciale pentru continuarea calificarii profesionale si pentru excelenta in predare.
Salariile reale ale profesorilor, inclusiv suplimentele, se afla in multe tari aproape de varful scalei de salarizare. Aceasta se datoreaza unei populatii de profesori imbatranite si sporurilor pe care le pot primi profesorii.
In Danemarca (61.804 de euro pe an), Grecia (22.817 de euro pe an), Finlanda (44.775 de euro pe an) si
Anglia (35.580 de euro pe an), venitul net al profesorilor este, in medie, mai ridicat pe scala de venituri datorita acestor sporuri, arata raportul Euridyce, citat de Mediafax.
In general, profesorii din Europa si-au mentinut puterea de cumparare pe parcursul anului 2009, iar criza economica a avut un impact asupra salariilor lor in numai cateva tari in 2010, precum Irlanda, Grecia, Spania, Letonia si Romania. Pe parcursul aceleiasi perioade, Tarile de Jos si Polonia au crescut salariile profesorilor. In multe tari, masurile de austeritate mai recente si viitoare pot afecta salariile profesorilor si cheltuielile cu educatia in general. Cu toate acestea, numeroase guverne europene plaseaza sectorul educatiei in centrul programelor lor de reforma, se mai spune in documentul CE.
Raportul este realizat de Reteaua Eurydice a Comisiei Europene, care ofera informatii si analize cu privire la sistemele si politicile europene de educatie.

12 sept. 2011

Cadouri de început de an şcolar

După o vară agitată, condimentată de scandalul rezultatelor dezastruoase la bacalaureat, dar şi la titularizare, MECTS şi-a propus să facă ordine într-un sistem în care şi profesorii şi elevii prea îşi fac de cap. Testarea iniţială a elevilor (până acum reper al profesorului de la catedră) devine o problemă de stringenţă naţională. Absenţele elevilor vor fi monitorizate bob cu bob şi centralizate prin “pontaj” electronic. Inspectorii şi directorii de şcoli sunt obligaţi să se aşeze la catedră. Asta după ce toţi directorii de unităţi de învăţământ au urmat cursurile managemetului educaţional cu finanţare din fonduri europene. Subit managementul nu mai este considerat o profesie şi trebuie întors omul la meseria de bază. Fireşte directorii de şcoli mici pot preda şi au predat şi până acum.
Ce te faci însă de exemplu cu directoarea unei grădiniţe cu 6 structuri, cu program prelungit, cu peste 300 de preşcolari, cu câte 15-17 grupe?. Ea nu poate „preda” decât ca educatoare la grupă. Printre picături trebuie să asigure asistenţă administrativă, mentorat pentru educatoarele din subordine, consiliere pentru părinţi. Cerinţele speciale ale copiilor preşcolari se rezolvă prin audienţe zilnice acordate familiei. Când directoarea va face activitate la grupă, cine o va suplini ca manager? Oare îngijitoarea, necalificată nici pentru supravegherea copiilor, poate fi acreditată cu competenţe manageriale şi de administraţie? Sau colega de grupă, în cazul când aceasta există, este obligată să lucreze in două ture şi să suplinească neremunerată directoarea la nesfârşit?! Directoarele de grădiniţe, profesioniste de excepţie, nu vor accepta să fie suplinite nici la grupă, nici în munca managerială, iar rezultatul va fi extenuarea. Vor munci zilnc între orele 7,30 şi 17,30 sau 18. Cât vor rezista? Ce calitate va avea munca lor în asemenea condiţii? Dintotdeauna directoarele de centre bugetare au fost degrevate total de ore ca să-şi poată îndeplini în timp real sarcinile de serviciu. Între timp pentru aceste colege ale noastre se va fi scris un secret Cod al Muncii pentru fraieri, care se aplică acum copios, ca să facem economie indiferent de sacrificii şi mai ales de consecinţe.
Ce cadouri primesc elevii la început de an şcolar? Vacanţa lor de vară va fi mai scurtă cu două săptămâni, deoarece cursurile se termină în 22 iunie şi reîncep în 10 septembrie. Mai primesc un calendar nou şi obositor de examene (din doi în doi ani), pe aceleaşi programe depăşite. Elevii care intră în anul acesta în clasa a V-a vor face cinci ani de gimnaziu în loc de patru, după care vârsta le va permite să intre în câmpul muncii. Angajatorii fac coadă de pe acum sa-i primească în schemă. Săptămâna ,,Şcoala altfel”, 2-6 aprilie 2012, perioadă dedicată activităţilor educative extracurriculare şi extraşcolare, ar trebui să le aducă satisfacţii în competiţii sportive şi activităţi de club. Deocamdată nici profesorii, nici directorii nu au experienţă în derularea unei săptămâni de activităţi extraşcolare. O unitate de învăţământ nu se poate transforma peste noapte într-o tabără. Un furnicar de elevi care se mişcă liber va crea probleme de securitate şi chiar de coerenţă şi eficienţă a activităţii. Iar dacă îi aduni într-o clasă, le proiectezi un film şi le ţii prelegeri despre alimentaţia sănătoasă sau despre dependenţa de calculator, nu vor simţi că şcoala lor a devenit „altfel”. De lecţii de dirigenţie au ei parte tot anul. Legea nr. 1/2011 prevede pentru copiii proveniţi din minorităţile naţionale învăţarea istoriei şi a geografiei în limba maternă, iar limba română va fi studiată ca limbă străină. Vor deveni astfel în România cu totul inegale şansele la admiterea în învăţământul superior sau la încadrare. Nu contează. Important este ca politicienii să creeze condiţii de apartheid şcolar pentru copiii alegătorilor şi să împartă societatea în caste etnice.
Dar să ne întoarcem la cadourile profesorilor. Anul 2011 a fost ultimul în care ministerul de resort a organizat concursuri naţionale de titularizare sau suplinire. La anul ocuparea posturilor din învăţămant va fi gestionată direct din şcoli. Dacă angrenajul circulator pcr (pile, cunoşinţe, relaţii, a se observa că l-am scris cu minuscule) va funcţiona bine sub acoperişul şcolii, omul va avea post. Dacă nu, diploma lui va culege căpşuni. Pe bani mai mulţi.
Onor ministerul trimite profesorilor un cadou de început de an şcolar numit „Foaie de parcurs pentru anul şcolar 2011-2012”. Foaia de parcurs, precizăm pentru necunoscători, este documentul care se înmânează şoferului, în care este indicat itinerarul şi însărcinările, pentru ca omul de la volan să nu dea în gropi sau să se abată din drum pe benzina patronului. Pare o glumă să trimiţi asa ceva în şcoli, dar documentul MECTS este cât se poate de serios, iar scopul lui este să arate calea şi să aducă lumină. Există puncte ceţoase pe harta învăţământului românesc? Nici o problemă, ele vor fi clarificate pixel cu pixel după parcurgerea foii MECTS. Ce ne spune acest indicator de parcurs cu trei direcţii? Că absenteismul trebuie monitorizat, prevenit şi redus. Că scopul evaluării este acela de a orienta şi optimiza învăţarea. Că lectura înseamnă înţelegerea textului, indiferent de disciplină. Noutăţi absolute, nimeni nu s-a gândit la toate astea până acum.
Dar iată cum trebuie să strălucească pe hârtie aceşti trei megapixeli. Dacă lecţiile tale nu sunt destul de atractive pentru absenteişti, timp de 6 luni vei întocmi schiţe pentru fiecare lecţie. Başca hartiile care atestă sedinţele tematice şi consilierea părinţilor, rapoartele săptămânale de monitorizare şi programele de măsuri ale diriginţilor. Gândiţi-vă, dragi elevi absenteişti, câte păduri se vor tăia din cauza voastră.
Şi cu evaluarea ce facem? O bancă de instrumente de evaluare unică se va constitui în fiecare şcoală. Că doar n-o să-i lăsăm pe profesori să-şi elaboreze singur instrumentele de evaluare. Chiar dacă au fost abilitaţi la cursuri de perfecţionare, nu se pricep ei la asemena fineţuri. Apelează la bancă şi execută. Le dăm planificări unice şi instrumente unice de evaluare, teste iniţiale unice emanate de la un model naţional. Şoferul poate lua acum mâna de pe volan. Foaia lui de parcurs este de fapt un pilot automat. N-are importanţă că planificarea unică prevede o săptămână de recapitulare pentru testarea iniţiala, iar foaia de parcurs prevede două. Sunt destule săptămâni. Dar iată că pilotul automat se gripează. După testarea elevilor, profesorul poate lua un „ecart” faţă de programa şcolară, dacă la „întâlnirile individuale” cu părinţii se convine acest lucru. Testările finale se vor organiza însă după o procedură asemănătoare, adică vor fi tot unice. Asta înseamnă că şi elevii care au fost remediaţi prin „ecart” faţă de programă vor fi supuşi testării unice. Adunăm mere cu pere în aceeaşi statistică.
Dar să vedem cum îmbunătăţim competenţele de lectură la elevii noştri robi ai imaginii şi ai socializării digitale. Nimic mai simplu. Referindu-ne doar la clasele alfabetizate, adică V-VIII, vedem că la disciplina limba şi literatura română trebuie să alocăm săptămânal minim două secvenţe distincte în structura lecţiei pentru activităţi care stimulează lectura. Adică în fiecare săptămână câte două sau în fiecare lecţie câte două? Că dacă sunt „distincte în structura lecţiei” înseamnă că sunt minim două în aceeaşi lecţie. Probabil că înainte de a preda substantivul, îi vom întreba pe elevi ce au mai citit de la o zi la alta, iar la sfărşitul orei le vom propune să citeacă mai mult pentru data viitoare. Genial. Am rezolvat şi problema lecturii.
Tot în acest document kafkian ni se aminteşte că gradaţia de merit se obţine pe baza înscrierii candidatului cu un proiect didactic cu durata de 4 ani. Nici guvernele nu au proiecte atât de longevive. În orice caz, până atunci, economie. Acest proiect trebuie evaluat, declarat eligibil, avizat pentru implementare, apoi monitorizat de director pe baza unei fişe anuale. Dacă fişa ta de evaluare nu corespunde cu fişa lui de monitorizare, ai muncit degeaba. Dacă eşti constiincios şi ascultător, după 4 ani de trudă la proiect, directorul îţi depune portofoliul în mânile unei comisii judeţene care ţi-l punctează. Dacă nu obţii gradaţia, rămâi cu satisfacţii profesionale, pentru că un proiect didactic urmărit pas cu pas timp de 4 ani, nu-i aşa, te dezvoltă. Dar dacă directorul vrea gradaţie de merit pe baza unui proiect (al lui trebuie sa fie de management), cine-l va monitoriza? Vom primi răspunsul, nicio grijă, cadourile MECTS nu se vor sfârşi aici.

Sindicatul Liber al Invatamantului Preuniversitar Clujean,
Presedinte, prof. Lucia Cojocaru
Vicepresedinte, prof. Vioara Temian

12 aug. 2011

Guvernul amână cu doi ani finanţarea învăţământului cu minimum 6% din PIB

Guvernul va amâna cu doi ani, până în 2014, termenul impus prin lege de la care trebuie să asigure finanţarea sistemului educaţional cu minimum 6% din PIB, justificând că alocarea fondurilor la acest nivel impune un efort bugetar total suplimentar de peste 46 miliarde lei în anii 2012 şi 2013.
Amânarea termenului este prevăzută în Strategia fiscal-bugetară a Guvernului pentru perioada 2012-2014, obţinută de Mediafax.
Noua lege a educaţiei naţionale, publicată în Monitorul Oficial la începutul acestui an, stabileşte că pentru finanţarea educaţiei naţionale trebuie alocat anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din Produsul Intern Brut al anului respectiv. În acelaşi timp, pentru activitatea de cercetare ştiinţifică trebuie alocat anual de la bugetul de stat minimum 1% din Produsul Intern Brut al anului respectiv.
Aceeaşi lege stabileşte că aceste prevederi trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2012.
Strategia Guvernului relevă însă că termenul va fi amânat cu doi ani, până în 2014, cu argumentul cheltuielilor bugetare ridicate.
"Aplicarea acestor măsuri ar presupune un efort bugetar suplimentar în anul 2012 de 22,4 miliarde lei şi de 23,7 miliarde lei în anul 2013", se arată în document.
Strategia a fost aprobată în şedinţa de miercuri a Guvernului.

11 aug. 2011

SINDICALISTII SPUN CA 6% DIN PIB PENTRU EDUCATIE REPREZINTA O NECESITATE, NU UN MOFT

Educaţia din România se confruntă cu o subfinanţare cronică, iar alocarea a 6% din PIB pentru acest domeniu este o necesitate, şi nu un moft, au declarat, joi, reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).
Sistemului educaţional românesc nu va beneficia de o finanţare de 6% din PIB până în 2014, aşa cum prevedea noua Lege a educaţiei naţionale (nr.1/201), se arată în Strategia Fiscal Bugetară pentru 2012-2014, aprobată miercuri de guvern.
"Noua Lege a educaţiei naţionale nr.1/2011 prevede că pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv, iar pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv", se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.
Motivul pentru care se amână cu doi ani aplicarea prevederilor de mai sus din Legea educaţiei se referă la "eforturi bugetare suplimentare ce ar trebui făcute în acest sens, respectiv de 22,4 miliarde de lei în 2012 de şi de 23,7 miliarde lei în 2013".
Potrivit Strategiei Fiscal Bugetare pentru 2012-2014, cheltuielile totale ale Ministerului Educaţiei sunt estimate să crească de la 5,669 miliarde lei în 2011 la 5,742 miliarde anul viitor, 7,795 miliarde în 2013 şi 8,984 miliarde lei în 2014.
Ponderea cheltuielilor de investiţii din cheltuielile totale ar urma să se menţină relativ constantă până în 2013 (18,7% anul acesta, 17,5% în 2012 şi 19,1 în 2013), însă va scădea sensibil, la 14,9%, în 2014.

Sursa:http://www.realitatea.net/sindicalistii-spun-ca-6prc-din-pib-pentru-educatie-reprezinta-o-necesitate-nu-un-moft_860985.html

GUVERNUL TAIE TICHETELE DE MASA, PRIMELE SI BLOCHEAZA ANGAJARILE PANA IN 2014

Guvernul va sista până în anul 2014 acordarea tichetelor de masă, cadou şi de vacanţă pentru angajaţii din instituţiile publice, va bloca şi anul viitor acordarea de premii pentru bugetari şi va continua sistemul de compensare doar cu ore libere a muncii prestate în afara timpului normal de lucru. De asemenea, Guvernul va bloca până în anul 2014 majorarea unor pensii, programată prin Legea pensiilor să fie aplicată anul viitor.
Politica de blocare a angajărilor în sistemul public, prin ocuparea unui singur post din şapte vacantate, va fi menţinută atât anul viitor, dar şi în 2013, tot până în anul 2014 urmând să fie extinsă şi interdicţia de achiziţionare de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică pentru instituţiile publice, informează MEDIAFAX.
În acelaşi timp, valoarea de referinţă corespunzătoare coeficientului de ierarhizare 1,00 aferent grilei de salarii pentru sectorul bugetar va fi îngheţat anul viitor la valoarea de 600 lei, relevă Strategia fiscal-bugetară a Guvernului pentru perioada 2012-2014, obţinută de MEDIAFAX.
Prin blocarea ocupării posturilor vacante în sistemul public, Guvernul estimează economii la cheltuielile de personal de 1,72 miliarde lei în 2012 şi 1,99 miliarde lei în 2013.
Economiile estimate din sistarea tichetelor de masă, cadou şi de vacanţă sunt de 9,1 miliarde lei în 2012 şi 9,6 miliarde lei în 2013.

Sursa:http://www.realitatea.net/guvernul-taie-tichetele-de-masa--primele-si-blocheaza-angajarile-pana-in-2014_860920.html

Alte articole pe aceeasi tema:

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/guvern-pensii-strategie_fiscal-bugetara-majorare-tichete_de_masa-strategie-blocare-asigurare-buget-deficit_0_533946985.html
http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/curba-de-sacrificiu-pana-in-2014-cresc-impozitele-pe-proprietate-ingheata-pensiile-nu-se-mai-fac-angajari-587214.html

DOAR CÂŢIVA LEI VALOREAZĂ ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC ?



Articol din TRIBUNA INVATAMANTULUI nr. 1110-1111



Sărăcia care bântuie prin buzunarele cadrelor didactice a făcut ca mulţi dintre colegii noştri să răspundă prezent Odinului 4363/01/06/2011, respectiv 4364/01.06.2011, privind modul de plată a personalului didactic care face parte din comisiile pentru organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale a elevilor de clasa a VIII-a, precum şi desfăşurarea examenului naţional de bacalaureat şi pentru examenele de absolvire/certificare a competenţelor profesionale pentru învăţământul profesional, liceal şi postiliceal – sesiunile anului 2011.
Profesorii care au corectat lucrările elevilor înscrişi la examenele de capacitate au aflat că vor primi mai puţini bani pentru munca lor, pentru că ordinul mai sus citat prevăzuse iniţial suma de 2 lei pe lucrare corectată, iar în urmă cu o săptămână, un alt ordin înjumătăţea suma, la doar 1 leu. Merge şi aşa. Sărăcia creează obedienţă, prin urmare colegii noştri, reduşi la un venit de subzistenţă, nu reacţionează, iar cei din minister mizează pe asta. Învăţământul românesc, considerat până azi de doi lei de către MECTS, a fost redus la un leu.
Cu un ministru lipsit de demnitate, urgisitul MECTS distribuie spre corpul profesoral rămăşiţe de la masa ministerelor mai bogate, de la cumpărăturile cochetei doamne Udrea Elena şi ale altora ca ea, iar mulţi dintre colegii de partid ai domniei sale primesc bani frumoşi pentru “evaluarea” unor studenţi pe care nici nu-i cunosc.
Nici soarta evaluatorilor de la concursul de titularizare prin examenul încă unic naţional, nu este mai bună, sumele sunt chiar mai inechitabil distribuite. Ordinul emis în acest sens decide că un informatician primeşte un leu /fişă operată/ candidat, iar un supraveghetor doar 20 de lei pe zi.
Dacă privim comparative şi ordinul privind plăţile de mizerie pentru desfăşurarea examenului de bacalaureat, observăm că MECTS şi-a delegat pe directori competenţele de mobilizare, iar aceştia, din exces de zel, au recurs la obligarea colegilor noştri de a asigura desfăşurarea acestui examen. Desigur că un director are suficiente pârghii de intimidare a angajaţilor, dar prin acelaşi mecanism al intimidării prin pauperizare înţelegem şi propria lor obedienţă. Se ştie că directorii au fost loviţi recent de diminuarea încadrării şi indemnizaţiei de conducere. Intimidarea este oricând mai eficientă decât un contract cinstit.
Ameninţările la adresa participanţilor curg, cu spume la gura celor care le proferează. “Dacă vom fi sesizaţi că au fost oferite daruri cadrelor didactice, vom face o cercetare administrativă şi vom lua măsurile de rigoare. Putem merge până la înlocuirea cadrului didactic vinovat din comisie", spune Marian Banu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.
“Pedepsele” ce se aplică pentru nerespectarea regulamentului de către cadrele didactice implicate în aceste examene nu se opresc aici, ei pot să rişte: suspendarea dreptului de a a mai supraveghea, salariu redus cu 15% , ba chiar dosar penal, şi cu toate acestea mulţi dintre colegii noştri participă la aceste evaluări.
Am devenit oare o categorie profesională masochistă, ne place să ne supunem, savurăm umilinţa, ne interzicem orice reacţie, orice tresărire de demnitate?
Sindicatul este o instituţie a demnităţii profesionale, de aceea suntem obligaţi să tragem un semnal de alarmă, nu asupra abuzurilor MECTS, care au devenit o a doua natură, ci asupra conduitei profesorilor. Dacă vă lăsaţi striviţi în continuare de tăvălugul umilinţei, veţi avea reflexul ca la rândul vostru să vă umiliţi elevii. Vom pierde astfel ultima umbră de respect pe care comunitatea ne-o mai păstrează. Treziţi-vă, stimaţi colegi!


Prof. Lucia Maria Cojocaru şi prof. Vioara Temian,
Sindicatul Liber al Învăţământului Preuniversitar Clujean

17 mar. 2011

Senat: Profesorii nu pot face grevă în perioada bacalaureatului şi a examenului de gimnaziu

Plenul Senatului a adoptat miercuri un proiect de lege iniţiat de PDL prin care cadrele didactice nu vor mai putea face grevă în perioada bacalaureatului şi a evaluării naţionale din ultima clasă de gimnaziu.

Proiectul, iniţiat de grupul senatorilor PDL, prevedea în prima sa formă ca greva profesorilor să fie posibilă numai cu condiţia asigurării a cel puţin o treime din activitatea didactică, însă acesta a primit un raport de respingere din partea comisiei sesizate pe fond. La solicitarea plenului, proiectul a fost reîntors în comisie pentru un raport suplimentar, senatorul PDL Mihail Hărdău, membru în comisia de învăţământ, a propus un amendament prin care personalul didactic va putea declara grevă cu condiţia de a asigura desfăşurarea continuă a proceselor de evaluare naţională din ultima clasă de gimnaziu, respectiv a examenului de bacalaureat.
Proiectul a fost adoptat de Senat cu 43 de voturi "pentru" şi 37 "împotrivă", în calitate de primă Cameră sesizată. Senatorii PSD şi PNL s-au opus adoptării, motivând că reprezentanţii puterii încearcă să îngrădească profesorilor dreptul la grevă, nefiind un proiect pentru protejarea elevilor, aşa cum s-a încercat să fie justificat.
Senatorul PSD Toni Greblă a acuzat că, deşi pare inofensiv, proiectul alege "aleatoriu" două momente din anul şcolar şi încurcă situaţia din învăţământ. "Este rolul partenerilor sociali de a menţine acel dialog în cadrul general al învăţământului românesc, încât să nu provoace grave conflicte care să ducă la greva generală în preajma unor evenimente importante în învăţământ. Proiectul acesta poate să limiteze drastic dreptul la grevă al cadrelor didactice", a spus pesedistul.

Proiectul va merge la Camera Deputaţilor, for decizional.
http://www.realitatea.net/senat-profesorii-nu-pot-face-greva-in-perioada-bacalaureatului-si-a-examenului-de-gimnaziu_814407.html

5 ian. 2011

Legea educaţiei este constituţională

Curtea Constituţională a anunţat că noul act normativ referitor la educaţie, adoptat prin asumarea răspunderii guvernamentale, nu încalcă legea fundamentală. Decizia a fost luată cu şapte voturi "pentru" şi două "împotrivă".Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, reclamase procedura prin care a fost adoptat actul normativ.
Într-o altă sesizare depusă, parlamentarii PSD şi PNL contestă legea pe fond, invocând mai multe articole referitoare la predarea în limbile minorităţilor.
Curtea Constituţională s-a pronunţat deja, în ultimii doi ani, de două ori pe Legea Educaţiei, pe chestiuni de procedură.
"Tergiversarea punerii în aplicare a legii aparţine celor care se tem că pierd privilegii nelegitime", a declarat Funeriu înainte de analiza CCR. .
În opinia sa, legea elimină conflictele de interese, nepotismul şi impostura din universităţi.
De asemenea, ministrul Educaţiei apreciază că, prin legea pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, se realizează depolitizarea universităţilor şi se asigură un management responsabil, introducându-se "iniţierea pe bază de calitate în învăţământ".
Un alt punct forte al legii, conform lui Daniel Funeriu, este acela că "descarcă de balast curriculumul şi timpul şcolarilor".
Ministrul mai menţionează introducerea formării iniţiale şi continue pe tot parcursul vieţii şi asigurarea progresului în cariera didactică.
Funeriu mai afirmă că legea realizează depolitizarea managementului şcolii şi o descentralizare administrativă şi curriculară reală.
Legea educaţiei urmează să fie discutată în 4 ianuarie de Curtea Constituţională, aceasta fiind ultima etapă înaintea promulgării.
Cele mai importante schimbări ale noului proiect legislativ vizează conducerea universităţilor şi a şcolilor. Dacă, în proiectul iniţial, era stabilit ca rectorii să fie desemnaţi prin concurs, în noul proiect instituţiile de învăţământ superior primesc libertatea de a opta între două modele distincte: alegerea rectorilor prin scrutin universal sau după modelul corporatist.
Guvernul ar fi modificat şi partea referitoare la incompatibilităţile directorilor de şcoli. Astfel că, dacă iniţial li se interzicea să fie membrii de partid, în noul proiect nu li se va permite să deţină funcţii de preşedinte sau vicepreşedinte în filialele formaţiunilor politice.
O altă modificare se referă la "clanurile universitare". Astfel că rudele până la gradul III nu vor mai putea să deţină funcţii de conducere în cadrul aceleiaşi universităţi, proiectul iniţial vizând restricţii doar la nivel de facultate.
De altfel, noua Lege a Educaţiei prevede ca şcolile în care învaţă puţini elevi să fie comasate. Mai mult decât atât, în actul normativ se recomandă şi universităţilor din România să fuzioneze pentru a deveni mai puternice, inclusiv din punct de vedere financiar.
Noua lege a Educaţiei mai prevede ca admiterea la liceu să se facă pe bază de portofoliu, cu două probe scrise şi examen optional organizat de fiecare liceu în parte. Legea mai prevede ca evaluarea elevilor să se facă din doi în doi ani, iar profesorii vor fi obligaţi să facă un masterat didactic urmat de stagiu de practică. De asemenea, clasa pregătitoare va trece la învăţământul primar, iar părinţii vor fi nevoiţi să plătească amenzi dacă elevii chiulesc, potrivit noului act normativ.
Un alt lucru fundamental reglementat de noua lege a educaţiei este modul de finanţare a şcolilor, finanţarea per elev a tuturor costurilor salariale, utilităţi, apă, căldură, manuale şi tot ceea ce ţine de standardele minime de autorizare a şcolii, adică materiale didactice şi aşa mai departe.
Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV; învăţământul secundar, care cuprinde învăţământul secundar inferior sau gimnazial, ce include clasele V-IX, şi învăţământul secundar superior sau liceal, cu clasele de liceu X-XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică, învăţământul profesional, cu o durată între şase luni şi doi ani, învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal.
Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi cel postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu Registrul Naţional al Calificărilor.
În scopul realizării finalităţilor educaţiei şi a formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, învăţământul liceal de stat este generalizat şi gratuit.
În proiectul de lege se prevede, de asemenea, că disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat şi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei şi cultele religioase recunoscute oficial de stat.
La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui, pentru elevul minor, şcolarul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.
La secţiunea referitoare la "învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale" se prevede, între altele, că în cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română. Un alineat stabileşte că în învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor, disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română.
De asemenea, proiectul de lege prevede că părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu. Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul şcolii cauzate de elev.

Sursa:
http://www.realitatea.net/legea-educatiei-este-constitutionala_788083.html

23 nov. 2010

Mediafax - MJ, nemulţumit de soluţii ale instanţelor date în litigiile privind reducerile bugetare

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Ministerul Justiţiei este nemulţumit de soluţiile instanţelor din litigiile privind reducerile bugetare şi acordarea de drepturi salariale, astfel că a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să facă evaluări referitoare la respectarea de către judecători a deciziilor Curţii Constituţionale.
"Ministerul Justiţiei a solicitat CSM evaluări cu privire la respectarea de către instanţe a caracterului obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale în contextul soluţionării litigiilor care pun în discuţie dispoziţiile Legii 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi ale OUG 71/2009 referitoare la plata unor sume prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar", informează, luni, Biroul de presă al MJ.
Comunicatul MJ vine după ce Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a solicitat public demisia secretarului de stat Lidia Barac, informând-o, "totodata, despre demersul UNJR în vederea sesizării Inspecţiei Judiciare cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare reglementate de articolul 99, litera b, din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor şsi procurorilor şi cu privire la încălcarea Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor".
"Demersul UNJR este urmarea faptului că doamna judecător Lidia Barac, în calitate de secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei, a considerat oportun să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii în vederea declanşării verificărilor prevazute de articolului 45, alineatul 1, din Legea 317/2004 prin intermediul Inspecţiei Judiciare în legătură cu pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti prin care au fost înlăturate de la aplicare dispoziţiile Legii 118/2010, aplicându-se direct Convenţia Europeană a Drepturilor Omului", arată uniunea, într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX.
În replică, Ministerul Justiţiei arată că nu s-a substituit CSM exercitându-şi atribuţiile legale şi rolul său constituţional de a veghea la respectarea supremaţiei legii în România, rol atribuit inclusiv prin prevederile art.2 şi art.5 din HG 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei potrivit cărora: "Ministerul contribuie la buna funcţionare a sistemului judiciar şi la asigurarea condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public, apărarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti".
Ministerul Justiţiei afirmă că are dreptul de a sesiza CSM - Serviciul Inspecţiei Judiciare, drept conferit de art. 45 (1) din Legea 317/2004 care arată că: „Orice persoană interesată, inclusiv conducătorii instanţelor sau ai parchetelor, poate semnala Inspecţiei judiciare aspecte în legătură cu activitatea ori conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, cu încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori cu săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare". Acelaşi drept este statuat şi de art. 97 din Legea 303/2004 în care se arată: "Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare".
Totodată, Ministerul Justiţiei subliniază faptul că nu poate fi obstrucţionat în exercitarea dreptului său legal de a solicita efectuarea de verificări de către Inspecţia CSM, iar Consiliul şi Inspecţia Judiciară au obligaţia de a efectua verificările solicitate, cu respectarea tuturor rigorilor impuse de lege şi deontologie, inclusiv a celor privind confidenţialitatea unor proceduri impuse procedurilor în curs.
Potrivit MJ, principiul independenţei judecătorului este în directă legătură cu limitele constituţionale ale puterii judecătoreşti. Asociaţiile profesionale ale magistraţilor sunt datoare să promoveze supremaţia legii, statul de drept, separaţia puterilor în stat, iar principiul fundamental prevăzut de art. 16 (2) din Constituţia României care statuează că "Nimeni nu este mai presus de lege" se aplică tuturor cetăţenilor, autorităţilor şi instituţiilor, conchide ministerul.
Solicitarea MJ către CSM vine după ce presa a semnalat mai multe procese, printre care şi cel în care Tribunalul Călăraşi a decis că reţinerea a 25 la sută din indemnizaţia de concediu în cazul profesorilor este ilegală, astfel că autorităţile locale sunt obligate să restituie sumele aferente.
Sindicatul Liber din Învăţământ Călăraşi, afiliat la Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), a demonstrat în instanţă că reţinerea a 25 la sută din indemnizaţia de concediu este ilegală, prin urmare, autorităţile locale sunt obligate să restituie sumele aferente membrilor de sindicat din Călăraşi cărora li s-au reţinut aceşti bani, se arată într-un comunicat din 12 noiembrie al FSLI.
"Decizia Tribunalului Călăraşi confirmă faptul că Legea 118/2010, prin care Guvernul a redus veniturile cu 25 la sută, începând cu data de 1 iulie 2010, este una abuzivă. FSLI şi-a exprimat această poziţie încă de la punerea în aplicare a acestei legi", apreciază federaţia.
Procese similare sunt în derulare şi în alte judeţe, unde FSLI are organizaţii sindicale afiliate. "Sentinţa obţinută la Tribunalul Călăraşi a creat, astfel, un precedent şi sperăm ca restul proceselor din ţară să primească sentinţe similare", precizează FSLI.
Într-un alt proces, magistraţii Tribunalului Vâlcea au decis că reducerea salariilor cu 25 la sută în cazul a şase funcţionari de la Primăria Voineasa şi a doi judecători de la Judecătoria Bălceşti care au contestat în instanţă decizia de diminuare a salariilor este ilegală, astfel că cele opt persoane ar urma să îşi primească banii înapoi.
Judecătorii Tribunalului Vâlcea şi-au motivat decizia prin faptul că diminuarea reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate conform Convenţiei Drepturilor Omului.
Pe rolul Tribunalului Vâlcea mai sunt alte zece dosare care se referă la ilegalitatea măsurii de reducere a salariilor cu 25 la sută.
Decizia Tribunalului Vâlcea conform căreia reducerea salariilor cu 25% este ilegală va fi atacată la instanţele superioare, dar nu poate opri aplicarea legii în condiţiile în care Curtea Constituţională a decis deja că actul normativ este constituţional, potrivit premierului Emil Boc.
"Decizia Curţii Constituţionale privind Legea de reducere a salariilor este de constituţionalitate. O decizie judecătorească a unei instanţe nu poate opri aplicarea legii, iar această decizie va fi atacată la instanţele superioară, nefiind definitivă", a spus, în 12 noiembrie, Emil Boc.
Solicitat de jurnalişti să comenteze motivarea Tribunalului, potrivit căruia diminuarea salarială reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate conform Convenţiei Drepturilor Omului, premierul a răspuns : "Dar când patronii dumneavoastră au fost obligaţi să vă taie salariile au încălcat drepturile omului ?".

12 sept. 2010

Anul şcolar 2010-2011 anunţă o perioadă grea din istoria învăţământului românesc

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) susţine, într-un comunicat de presă, că anul şcolar 2010-2011 "anunţă o perioadă grea din istoria învăţământului românesc", având în vedere reducerea salariilor cu 25 la sută sau faptul că mulţi profesori au rămas fără locuri de muncă.
"Cadrele didactice au venituri mai mici cu 25 la sută sau, în unele cazuri, cu 50 la sută faţă de debutul anului şcolar trecut, o parte dintre angajaţii din învăţământ au rămas fără locurile de muncă, sunt unităţi de învăţământ care îşi deschid porţile, deşi nu au fost reabilitate sau măcar igienizate, sunt elevi nevoiţi să facă naveta dintr-o localitate în alta pentru că nu au şcoli sau cadre didactice. Aceasta este imaginea învăţământului din România, iar problemele, pe care le-am enumerat, afectează calitatea actului educaţional", susţine FSLI.
În ciuda acestor condiţii austere, afirmă liderul FSLI Aurel Cornea, toţi cei aproximativ 200 de mii de membri ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ vor participa, luni, la deschiderea anului şcolar, în semn de respect pentru elevi şi părinţi.
"FSLI recomandă, însă tuturor angajaţilor din învăţământ-cadre didactice, personal didactic auxiliar şi personal nedidactic- să poarte în piept, în prima zi de şcoală, fluturaşul de salariu care arată diminuarea venitului cu 25 la sută sau un ecuson, pe care să fie scris: «- 25%». Este o formă de protest simbolică faţă de Guvernul României, care nu a putut să elaboreze un plan de susţinere a învăţământului. Colegiul Naţional al Liderilor FSLI s-a întrunit în perioada 9-12 septembrie şi a stabilit ca liderii judeţeni ai federaţiei să consulte membrii de sindicat în vederea stabilirii unui calendar de proteste", mai arată sursa citată.

20 mai 2010

Negocierile dintre Guvern şi sindicate au eşuat. Urmează greva generală

Negocierile dintre premierul Emil Boc, ministrul Finanţelor şi al Muncii şi liderii de sindicat au eşuat. Guvernul a hotărât să nu modifice scrisoarea de intenţie către FMI. Ca urmare a acestei decizii, sindicatele vor intra în grevă generală.
Sindicatele s-au întâlnit cu prim-ministrul Emil Boc şi miniştrii Vlădescu şi Şeitan pentru a discuta din nou despre măsurile de austeritate pe care Guvernul vrea să şi le asume în Parlament. A fost prima întâlnire a celor două părţi după mitingul organizat, miercuri, în Piaţa Victoriei.
''Am trecut în revistă opţiunile exprimate de sindicate. Există, în câteva domenii, puncte de vedere total diferite, cum ar fi opţiunea sindicatelor pentru majorarea taxelor şi a Guvernului pentru nemajorarea taxelor şi reducerea cheltuielilor publice'', a spus Emil Boc după discuţia cu sindicatele.
Mihai Şeitan şi Sebastian Vlădescu au primit sarcina de a evalua toate alternativele şi argumentele prezentate de sindicate, urmînd ca miercuri ele să fie prezentate Guvernului. ''Se va face evaluarea măsurilor propuse şi dacă există argumente cu cifre şi fapte se pot analiza'', a precizat şeful Executivului.
De asemenea, premierul a spus că va asculta toate părţile instituţionale implicate, însă ''Guvernul nu poate fi orb şi să nu observe realităţile din faţă''.
''Măsurile sunt dure, dar alternativele puţine: ori majorăm taxele, ori reducem cheltuielile. Criza ne determină ca acum să luăm măsuri dure. Alternativele sunt să plătim salarii şi pensii, chiar dacă sunt mai reduse, sau în decembrie să nu le plătim deloc'', a declarat premierul Emil Boc, înainte de a intra la discuţii cu sindicatele.
''Miercuri, Guvernul va aproba scrisoarea de intenţie către FMI, după care îşi va asuma răspunderea pe un proiect de lege care să pună în aplicare prevederile scrisorii de intenţie'', a mai spus premierul.
Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat astăzi că dacă Guvernul nu modifică scrisoarea de intenţie către FMI, sindicatele ar putea face grevă în maxim o săptămână şi nu pe 31 mai, aşa cum a anunţat iniţial.
Sindicaliştii cer micşorarea fondului de salarii în vederea unor eventuale reduceri diferenţiate, în locul reducerii tuturor salariilor cu 25%. De asemenea, ei propun îngheţarea pensiilor anul acesta, în locul micşorării lor cu 15%".
Ministrul Muncii, Mihai Şeitan spune însă că scrisoarea către FMI nu va fi modificată. "Nu, nu se modifică", a spus demnitarul, înaintea discuţiilor cu sindicatele de la Ministerul Finanţelor.

Sursa: http://www.realitatea.net/negocierile-dintre-guvern-si-sindicate-au-esuat--urmeaza-greva-generala_714529.html

23 mar. 2010

Ordonanţa care prevede disponibilizarea a 15.000 de dascăli, adoptată tacit de Senat

Ordonanţa Guvernului care prevede disponibilizarea a 15.000 de profesori din toamnă a fost adoptată tacit de Senat.
Acelaşi act normativ prevede amânarea acordării tichetelor cadou şi a celor pentru vacanţă, precum şi a majorării punctului de pensie.
Ordonanţa va merge acum în dezbaterea Camerei Deputaţilor. Grupurile PSD şi PNL au anunţat că vor vota împotrivă, deşi Guvernul a avertizat că neadoptarea în regim de urgenţă ar duce la pierderea acordului cu FMI şi ar crea dezechilibre în economie.
Sursa: http://www.antena3.ro/

17 mar. 2010

Legea educaţiei a fost avizată de Guvern şi va fi lansată în dezbatere publică pentru două săptămâni

Proiectul de lege privind educaţia naţională a fost discutat şi avizat de Guvern, într-o primă lectură, urmând să fie prezentat în dezbatere publică pentru o perioadă de două săptămâni. Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Aurel Cornea, a declarat că două săptămâni de dezbatere publică a proiectului Legii educaţiei este un timp foarte scurt pentru un act normativ de o asemenea importanţă
Acesta a precizat că proiectul de lege se bazează pe principiile strategiei naţionale în domeniul educaţiei."Actuala programă este supraîncărcată, iar copiii aleargă ca nişte roboţei. Prin noua lege va fi redusă cu aproximativ 25%, prin eliminarea datelor care nu sunt necesare, iar profesdorii vor avea la dispoziţie 25% din timp pentru a adapta predarea în funcţie de caracteristicile elevului - cu cei mai buni să profeseze un nivel avansat, cu ceilalţi un nivel adecvat", a spus Boc.
Numărul maxim de ore de curs pe săptămână va fi redus de la o medie de 25 ore la 20 ore, în învăţământul primar, şi de o medie de 30 ore la 25 ore, în învăţământul gimnazial. "Cadrele didactice nu pleacă automat în şomaj, ci se încadrează în cadrul noilor norme, cu programul "şcoală după şcoală", a susţinut premierul.
FSLI: Două săptămâni de dezbatere pentru Legea educaţiei, prea puţin pentru un act atât de important
"O lege de o asemenea importanţă nu poate fi pusă în dezbatere publică numai două săptămâni, la repezeală. Ea ar fi trebuit discutată în colectivele de profesori, părinţi, societatea civilă, astfel încât fiecare aspect al legii să fie însuşit de toată lumea", a spus Aurel Cornea.
Liderul FSLI consideră că şi acest proiect al Legii educaţiei poate avea soarta celorlalte două, din ultimii ani, respectiv legea lui Cristian Adomniţei sau "Codul educaţiei" al Ecaterinei Andronescu. "O să ne trezim în situaţia ca şi această lege să fie aruncată la gunoi ca şi celelalte două, atunci când se schimbă guvernarea", a mai spus Cornea.
De asemenea, liderul sindical este sceptic în privinţa finanţării de 6% din PIB pentru educaţie, deoarece toţi au promis acest lucru, dar "nimeni nu şi-a respectat cuvântul".