“ŞTIU CUM SĂ-ŞI ALEAGĂ CLUJENII ADMINISTRATORII ORAŞULUI?”
MOTIVAŢIA INIŢIATORULUI
Municipiul Cluj-Napoca are cele mai vechi urme de locuire din perioada neolitică, aşa cum o dovedesc descoperirile făcute la Gura Baciului şi pe strada Memorandumului. Zona avut parte de trecerea traco-dacilor, celţilor, romanilor, gepizilor, avarilor, slavilor, tătaro-mongolilor, saşilor şi habsburgilor, iar din 1918, de trecerea sub administraţie românească. Napoca romană a cunoscut o dezvoltare deosebită, dovadă fiind ridicarea ei la rangul de colonie, în mai puţin de un secol.
În prima atestare documentară, datând din anul 1213, apare cu numele de Cetatea Cluj – Castrum Clus, compusă din două zone în jurul cărora se va dezvolta oraşul actual: Cetatea de Cluj-Mănăştur şi Cetatea Veche. Prima a fost aşezată pe dealul Calvaria, servind ca reşedinţă a comiţilor, pe când a doua cetate a fost amplasată pe o mică parte a oraşului antic, fiind locuită de negustori, meseriaşi şi agricultori.
Regele Carol Robert de Anjou îi acordă localităţii, la 19 august 1316, statutul de oraş regal – civitas regia, primind toate privilegiile epocii: locuitorii îşi alegeau singuri conducătorii, aveau dreptul de judecată asupra infracţiunilor comise, de a circula liber şi de a face comerţ pe întregul teritoriu al Transilvaniei, fără a plăti vamă, în timp ce hotarele oraşului erau clar delimitate.
Drepturile administrative ale oraşului au fost întărite după o sută de ani de către regele Sigismund de Luxemburg, care îi conferă rangul de “Oraş Liber Regesc” la 2 iulie 1405. Acest rang permite extinderea oraşului la 45 ha, împrejmuirea cu ziduri, construirea unor turnuri de aparare şi turnuri porţi (18-22 turnuri şi porţi).
Evoluţia oraşului a fost marcată şi de regele Matei Corvin (1443), regele Ştefan Bocskai (1605), de domnitorul unificator Mihai Viteazul (1599), de incendiul devastator din 1655, de perioada habsburgică (1686-1732), dar şi de perioada în care a fost sediul Dietelor transilvane (1861-1867).
Din punct de vedere al populaţiei, statisticile vremii ne spun că: la 1850 erau 19 612 suflete, la 1880 erau 32 612 suflete, la 1890 – 37 184 suflete, la 1910 – 62 733 suflete, în 2002 – 317 953 suflete, iar în 2011 – 309 136 de locuitori permanenţi, la care se adaugă aproximativ 100 000 de studenţi şi liceeni.
Proprietăţile oraşului au crescut prin multele donaţii primite din partea regelui Ludovic cel Mare, care a donat în 1377 satul Feleac. De asemenea, regele Matei Corvin a donat localităţile Cojocna, Jucu, Escu, Hăşmaş, Ceaca. Astfel, posesiunile se întindeau până la satele: Vâlcele, Rediu, Gheorgheni, Sopor, Aiton, Cordos, Baciu, Filea de Sus, Filea de Jos (Martineşti), Tăuţi, Liteni, Sacele.
Până în 1405 conducerea oraşului a fost dată unui jude, dublat de un jude regal, iar după scoaterea de sub jurisdicţia judelui regal a fost condus de un primar, ajutat de un consiliu de 12 juraţi. Primarul coordona, alături de sfatul orăşenesc (magistratul), aspectele politice, judecătoreşti şi administrative.
După declararea ca municipiu (1870), treburile publice au fost conduse de comitetul municipal, care se întrunea în adunarea generală de două ori pe an, şi de consiliul orăşenesc, care alături de primar avea atribuţii în treburile operative şi de capitanul poliţiei orăşeneşti.
Prin lege, începând cu 1925, Clujul a fost considerat comună urbană. Aceasta a fost condusă de un consiliu comunal, format din 3/5 comisari şi 2/5 consilieri de drept, dintre care se alegeau Primarul şi membrii delegaţiei permanente (vot secret). Astăzi avem un Primar, doi viceprimari şi 27 de consilieri locali, aleşi prin vot public.
De-a lungul timpului cei mai însemnaţi primari ai oraşului, au fost:
• filogermanul Stark, care a influenţat în mod decisiv opţiunea pro regalitate a oraşului, drept pentru care a avut înalta protecţie a regilor maghiari;
• Szvacsina Geza, cu un mandat prelungit la 15 ani (1898-1913), perioadă din care datează aproape toate clădirile importante din oraş: Universitatea Babeş-Bolyai, Palatul de Juştiţie, Biblioteca Centrală Universitară, Teatrul Naţional. Tot acesta a construit infrastructura de canalizare, apă, curent, dar şi mai multe fabrici.
• Iulian Pop (1919-1923) care a inaugurat Universitatea “Dacia Superioară”, a introdus gazul metan, a construit podul peste Someş din Piaţa Mihai Viteazul şi a adus Lupa Capitolina.
Din anul 1974 numele oficial al municipiului este Cluj-Napoca. Perioada comunistă a adus în perimetrul locuibil al municipiului cartiere noi: Gheorgheni, Mărăşti, Grigorescu, Mănăştur şi Zorilor, zonele industriale: Baciu şi Bulevardul Muncii şi o consistentă migraţie de populaţie de la sat la oraş.
Perioada administraţiei postcomuniste (1989-2012) a conturat valenţe noi pentru municipiul Cluj-Napoca. Acesta s-a transformat într-un centru expoziţional şi de târguri, financiar-bancar, IT, de asigurare, reasigurare şi de administrare de fonduri şi universitar.
Proiectele majore care au unit comunitatea clujeană cu administraţia, au fost puţine dar semnificative în ultimii 100 de ani, între care:
• 1919 – înfiinţarea Universităţii “Babeş-Bolyai” şi a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”.
• 1920-1925 – înfiinţarea Academiei de Muzică “George Dima” şi a Universităţii de Artă şi Design.
• 1947 – Universitatea Tehnică, urmată de Campusul Studenţesc Observatorul.
• 1991-1995 – înfiinţarea Băncilor “Dacia Felix” şi “Transilvania”, a societăţilor de asigurari: ARDAF, SAR, Petroas, şi a multor fonduri de administrare a investiţiilor sau de brokeraj.
Municipiul Cluj-Napoca este apreciat la nivel naţional ca fiind un reper al educaţiei, cercetării, medicinei, IT-ului şi serviciilor financiar-bancare. Se bucură de o bună vizibilitate internaţională şi atrage multe investiţii. Alături de Bucureşti, Timişoara, Constanţa şi Iaşi este privit ca un pol foarte important al viitoarelor oraşe europene, cu valenţe pentru administraţie, cerecetare şi servicii turistice.
Chiar dacă experienţa istorică în gospodărirea treburilor obşteşti este mare, suportul administraţiei locale în conturarea şi asumarea unei dezvoltări durabile a municipiului s-a limitat. În perioada 2006-2008 a fost elaborată “Strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca” a cărei perspective se extind până în anul 2013, iar noul Plan de Urbanism General se află în faza de avizare şi aprobare. Ambele documente, precum şi anvergura limitată a deciziilor luate de Consiliul Local, din perioada 1990-2012, au limitat dezvoltarea municipiului.
Selecţia candidaţilor pentru funcţia de consilier local s-a facut din rândul politicienilor, pe listă, cetăţeanul de rând neavând suportul legal şi real să-i promoveze pe cei mai buni şi mai ataşaţi gospodari. Spiritul ataşamentului la comunitate nu a fost cultivat pentru cetăţean, preocuparea lui de bază rămânând familia, slujba, casa şi în cel mai bun caz strada pe care locuieşte.
Politicianul din Cluj-Napoca nu s-a depărtat mult de mentalitatea comunităţii atunci când a ajuns să reprezinte interesele celor mulţi şi preocuparea pentru oraş.
O retrospectivă în structura componentei Consiliului Local Cluj-Napoca, din legislatura 2008-2012, este grăitoare din mai multe unghiuri de analiză:
• Pregătirea profesională: 9 ingineri, 4 jurişti, 6 economişti, 2 medici, 0 funcţionari în administraţie, 2 profesori, 2 politologi, 1 fizician, 1 matematician.
• Numărul de ani pe funcţia de consilier local ales: în primul mandat – 13 consilieri, două mandate – 7 consilieri, trei mandate - 3 consilieri, patru mandate – 1 consilier, cinci mandate – 1 consilier.
• Numărul de consilieri după apartenenţa la un partid politic: 16 PD-L, 3 PSD, 3 PNL, 5 UDMR, 0 INDEPENDENT.
• Numărul de consilieri care au absolvit cursuri de specializare: 0.
• Numărul de consilieri care urmează cursuri în administraţie: 5.
• Proiecte de dezvoltare pe termen lung propuse (2008-2012): asfaltarea străzilor şi trotuarelor, centrul cultural multifuncţional, actualizarea P.U.G, strategia de dezvoltare durabilă, 4 parcări şi zone pietonale, zona metropolitană şi capitala culturală europeană.
• Numărul consilierilor cu notorietate recunoscută în administraţia locală: 4.
Apropiatele alegeri locale ne pun iarăşi în situaţia de a exprima opţiunile comunităţii pentru funcţiile de primar şi consilieri locali.
Întrebările la care vă invităm să găsim împreună răspunsul ar fi:
• Care sunt candidaţii clujeni care, chiar dacă nu se regăsesc pe listele propuse de partidele politice, consideraţi că ar putea reprezenta un model pentru viitorul primar/ consilier local?
Care sunt calităţile care v-au determinat să-i luaţi ca punct de reper? (calităţi morale, competenţe, abilităţi)
• Care consideraţi ca au fost criteriile în baza cărora partidele politice şi-au desemnat ordinea candidaţilor propuţi pentru viitoarele alegeri locale? Corespund criteriile partidelor politice cu viziunea dumneavoastră asupra desemnarii acestor candidaţi? Justificaţi răspunsul dumneavoastră.
• Sunt strategiile pe termen scurt (4 ani) suficiente pentru dezvoltarea oraşului/ comunităţii clujene? Vă rugăm să justificaţi răspunsul dumneavoastră, oferind şi soluţii alternative / viziunea proprie asupra modului în care ar trebui să proiectăm Clujul în viitor (dacă este cazul).
• Care sunt calităţile care, în viziunea dumneavoastră, sunt necesare primarului/ consilierului care se va îngriji de comunitatea şi dezvoltarea oraşului Cluj-Napoca?
Vă invităm să vă exprimaţi opinia, în scris şi verbal, în cadrul audierii publice “Ştiu cum să-şi aleagă clujenii administratorii oraşului?”, care va avea loc în 26 aprilie 2012, ora 11:00 in Aula Faculatii de Stiinte Economice si Gestionarea Afacerilor – FSEGA, str. Th Mihaly nr. 58-60.
Aşteptăm opiniile dvs. la adresa lobbypentrucluj@gmail.com până în 24 aprilie 2012.
BIBLIOGRAFIE:
Cluj-Napoca: inima Transilvaniei – Ed. Studia 1990.
Cluj-Napoca: municipiu cu vocaţie europeană - Ed. Studia 2011.
Old Cluj-Napoca: 1377-1940 - Ed.Videx Advertising 2011.
Planul urbanistic general Municipiul Cluj-Napoca – Ed. Presa Universitară 2010.
Presa locală: 1989-2012.
