14 sept. 2011

APROAPE DE OAMENI

Simion Hancescu, presedinte Federatia Sindicatelor Libere din Învătământ
(articol aparut in Tribuna Invatamantului nr. 1115 / 12-18.09.2011)


Dezastru, vinovătie, nemultumiri, supărare. Sunt cuvinte grele care s-au regăsit, din păcate, în descrierea educatiei din acest an. Dezastrul... examenului de bacalaureat. S-a anuntat cu surle si trâmbite că rezultatele din acest an au fost cu mult sub asteptări, o adevărată catastrofă a învătământului românesc. După „fotografierea” situatiei s-au căutat vinovatii. Părintii, elevii, profesorii, Ministerul Educatiei, societatea, cine poartă culpa nestiintei? As spune că fiecare dintre părti se face responsabilă. Evident că au început nemultumirile, iar supărarea a fost inevitabilă mai ales că dezastrul bacalaureatului a fost cu... bis.
Ceea ce nimeni nu a făcut a fost să găsească si solutii pentru a rezolva această problemă majoră a scolii românesti si este foarte probabil ca anul viitor să o luăm de la capăt: aceleasi rezultate slabe, aceeasi lipsă de solusii. Ne-am întrebat de ce nu se mai învasă, de ce sunt elevii plictisisi sau profesorii tracasati? Ar trebui să ne gândim la un mod de a reorganiza sistemul de învătământ. Programele scolare trebuie să fie aerisite, astfel încât materia predată să ofere elevilor informatiile de care au nevoie. Avem nevoie de mai multă practică, pentru a forma muncitori calificati, iar sistemul de evaluare, cel putin la examenul de bacalaureat, trebuie să fie diferentiat în functie de competentele elevului.
Părintii sunt la fel de importanti ca si profesorii atunci când este creionat caracterul unui elev. Acestia trebuie să înteleagă faptul că un copil îsi dă interesul pentru învătătură dacă si părintele îi insuflă acest lucru.
Nu vreau să fac o analiză a bacalaureatului sau a sistemului de învătământ, pentru că asta facem cu totii de foarte mult timp. Analizăm, criticăm, ne facem că luăm măsuri, dăm sanctiuni. Ceea ce nu se întelege este rolul fiecăruia dintre noi în acest sistem mare, numit „educatie”.

INCEPUT PENTRU O SCHIMBARE
Anul scolar 2011-2012 este un început pentru schimbare. Primul lucru de care trebuie să dăm dovadă, atunci când vorbim de schimbare, este responsabilitatea. Implicarea în viata comunitătii, retrezirea spiritului civic sunt două dintre elementele importante care vor trasa traiectoria sindicală. Încercăm să fim mai aproape de cadrele didactice chiar de la primul pas făcut în sistem. Vom deveni principalii lor consilieri, astfel încât să transformăm profesia de cadru didactic în ceea ce era pe vremuri, admirată, respectată si plină de satisfactii. De aceeasi consiliere vor beneficia si pe parcursul carierei didactice. Totodată serviciile pe care le vom oferi se vor axa foarte mult pe formarea profesională. În plus, prin intermediul proiectelor vrem să ne implicăm inclusiv în reconversia profesională a membrilor de sindicat având în vedere instabilitatea de pe piata muncii.
Parteneriatele cu organizatii sindicale din străinătate vor fi una dintre sursele „aprovizionării” cu experientă. Vom învăta de la altii cum au făcut ca sindicatul să nu rămână cu o imagine învechită a iesirilor în stradă, a pancartelor sau a sloganurilor rostite, de cele mai multe ori către oameni impasibili.
Ne vom îndrepta privirea si către cei care se pregătesc de absolvirea studiilor superioare si au ca optiune profesională învătământul, printr-o caravană care se va desfăsura în cadrul parteneriatului încheiat între Departamentul pentru Tineret al federatiei si universitătile din tară. Vrem să le explicăm ce înseamnă să stai la catedră, să predai lectia, să evaluezi un elev, să notezi o absentă în catalog. Pare simplu, dar e complicat, pentru că pe umerii dascălilor atârnă responsabilitatea. Dacă vor întelege acest lucru vor fi în stare să ia o decizie mult mai bună, atât pentru ei cât si pentru elevii pe care îi vor avea sub coordonare. Este una dintre modalitătile prin care încercăm să diminuăm numărul suplinitorilor necalificati.
Obiectivele noi nu ne vor face să uităm de alte probleme pe care le au colegii nostri. Salarizarea care să se ridice la asteptările cadrelor didactice rămâne o prioritate pentru federatia noastră. Din păcate, însă cei care au putere de decizie sunt cei aflati la guvernare. O finantare reală, cu cel putin 6% din Produsul Intern Brut se impune dacă vrem să avem calitatea, despre care spunem cu totii că are nevoie educatia din România.

NEVOIA DE A CONSTRUI
Am spus întotdeauna, calitatea în educatie nu se poate face fără motivarea materială a oamenilor si fără investitii. Gânditi-vă la sistemele de învătământ din străinătate, care sunt considerate de guvernele statelor respective, priorităti. Problema finantării educatiei a fost abordată si în forurile de conducere ale Uniunii Europene, acestea atrăgând atentia că există tări unde educatia primeste fonduri insuficiente. România este printre acestea.
Pentru a fi în sprijinul colegilor nostri si pregătiti să intervenim ori de câte ori au nevoie este foarte important să le cunoastem cerintele. „Aproape de oameni”, este deviza care va contura toate actiunile pe care dorim să le facem în acest an, dar oamenii trebuie să stie ce să ne ceară, pentru ca noi să le oferim ceea ce este util pentru ei. Vom dezvolta un parteneriat si mai solid, dar pentru acest lucru avem nevoie de încredere reciprocă.
Noul an scolar va fi cel al verbului „a construi” si cred că fiecare dintre noi va putea să facă acest lucru, dacă stie unde să caute resursele de care are nevoie. Cred în dragostea fată de copii, în respectul pentru profesie si în devotamentul pe care încă le mai au cadrele didactice. Sper ca si societatea românească si cei care o conduc să aprecieze efortul depus de dascălii care învată copiii să scrie, să socotească, să îsi facă un drum în viată. Succes tuturor în noul an scolar!

12 sept. 2011

Cadouri de început de an şcolar

După o vară agitată, condimentată de scandalul rezultatelor dezastruoase la bacalaureat, dar şi la titularizare, MECTS şi-a propus să facă ordine într-un sistem în care şi profesorii şi elevii prea îşi fac de cap. Testarea iniţială a elevilor (până acum reper al profesorului de la catedră) devine o problemă de stringenţă naţională. Absenţele elevilor vor fi monitorizate bob cu bob şi centralizate prin “pontaj” electronic. Inspectorii şi directorii de şcoli sunt obligaţi să se aşeze la catedră. Asta după ce toţi directorii de unităţi de învăţământ au urmat cursurile managemetului educaţional cu finanţare din fonduri europene. Subit managementul nu mai este considerat o profesie şi trebuie întors omul la meseria de bază. Fireşte directorii de şcoli mici pot preda şi au predat şi până acum.
Ce te faci însă de exemplu cu directoarea unei grădiniţe cu 6 structuri, cu program prelungit, cu peste 300 de preşcolari, cu câte 15-17 grupe?. Ea nu poate „preda” decât ca educatoare la grupă. Printre picături trebuie să asigure asistenţă administrativă, mentorat pentru educatoarele din subordine, consiliere pentru părinţi. Cerinţele speciale ale copiilor preşcolari se rezolvă prin audienţe zilnice acordate familiei. Când directoarea va face activitate la grupă, cine o va suplini ca manager? Oare îngijitoarea, necalificată nici pentru supravegherea copiilor, poate fi acreditată cu competenţe manageriale şi de administraţie? Sau colega de grupă, în cazul când aceasta există, este obligată să lucreze in două ture şi să suplinească neremunerată directoarea la nesfârşit?! Directoarele de grădiniţe, profesioniste de excepţie, nu vor accepta să fie suplinite nici la grupă, nici în munca managerială, iar rezultatul va fi extenuarea. Vor munci zilnc între orele 7,30 şi 17,30 sau 18. Cât vor rezista? Ce calitate va avea munca lor în asemenea condiţii? Dintotdeauna directoarele de centre bugetare au fost degrevate total de ore ca să-şi poată îndeplini în timp real sarcinile de serviciu. Între timp pentru aceste colege ale noastre se va fi scris un secret Cod al Muncii pentru fraieri, care se aplică acum copios, ca să facem economie indiferent de sacrificii şi mai ales de consecinţe.
Ce cadouri primesc elevii la început de an şcolar? Vacanţa lor de vară va fi mai scurtă cu două săptămâni, deoarece cursurile se termină în 22 iunie şi reîncep în 10 septembrie. Mai primesc un calendar nou şi obositor de examene (din doi în doi ani), pe aceleaşi programe depăşite. Elevii care intră în anul acesta în clasa a V-a vor face cinci ani de gimnaziu în loc de patru, după care vârsta le va permite să intre în câmpul muncii. Angajatorii fac coadă de pe acum sa-i primească în schemă. Săptămâna ,,Şcoala altfel”, 2-6 aprilie 2012, perioadă dedicată activităţilor educative extracurriculare şi extraşcolare, ar trebui să le aducă satisfacţii în competiţii sportive şi activităţi de club. Deocamdată nici profesorii, nici directorii nu au experienţă în derularea unei săptămâni de activităţi extraşcolare. O unitate de învăţământ nu se poate transforma peste noapte într-o tabără. Un furnicar de elevi care se mişcă liber va crea probleme de securitate şi chiar de coerenţă şi eficienţă a activităţii. Iar dacă îi aduni într-o clasă, le proiectezi un film şi le ţii prelegeri despre alimentaţia sănătoasă sau despre dependenţa de calculator, nu vor simţi că şcoala lor a devenit „altfel”. De lecţii de dirigenţie au ei parte tot anul. Legea nr. 1/2011 prevede pentru copiii proveniţi din minorităţile naţionale învăţarea istoriei şi a geografiei în limba maternă, iar limba română va fi studiată ca limbă străină. Vor deveni astfel în România cu totul inegale şansele la admiterea în învăţământul superior sau la încadrare. Nu contează. Important este ca politicienii să creeze condiţii de apartheid şcolar pentru copiii alegătorilor şi să împartă societatea în caste etnice.
Dar să ne întoarcem la cadourile profesorilor. Anul 2011 a fost ultimul în care ministerul de resort a organizat concursuri naţionale de titularizare sau suplinire. La anul ocuparea posturilor din învăţămant va fi gestionată direct din şcoli. Dacă angrenajul circulator pcr (pile, cunoşinţe, relaţii, a se observa că l-am scris cu minuscule) va funcţiona bine sub acoperişul şcolii, omul va avea post. Dacă nu, diploma lui va culege căpşuni. Pe bani mai mulţi.
Onor ministerul trimite profesorilor un cadou de început de an şcolar numit „Foaie de parcurs pentru anul şcolar 2011-2012”. Foaia de parcurs, precizăm pentru necunoscători, este documentul care se înmânează şoferului, în care este indicat itinerarul şi însărcinările, pentru ca omul de la volan să nu dea în gropi sau să se abată din drum pe benzina patronului. Pare o glumă să trimiţi asa ceva în şcoli, dar documentul MECTS este cât se poate de serios, iar scopul lui este să arate calea şi să aducă lumină. Există puncte ceţoase pe harta învăţământului românesc? Nici o problemă, ele vor fi clarificate pixel cu pixel după parcurgerea foii MECTS. Ce ne spune acest indicator de parcurs cu trei direcţii? Că absenteismul trebuie monitorizat, prevenit şi redus. Că scopul evaluării este acela de a orienta şi optimiza învăţarea. Că lectura înseamnă înţelegerea textului, indiferent de disciplină. Noutăţi absolute, nimeni nu s-a gândit la toate astea până acum.
Dar iată cum trebuie să strălucească pe hârtie aceşti trei megapixeli. Dacă lecţiile tale nu sunt destul de atractive pentru absenteişti, timp de 6 luni vei întocmi schiţe pentru fiecare lecţie. Başca hartiile care atestă sedinţele tematice şi consilierea părinţilor, rapoartele săptămânale de monitorizare şi programele de măsuri ale diriginţilor. Gândiţi-vă, dragi elevi absenteişti, câte păduri se vor tăia din cauza voastră.
Şi cu evaluarea ce facem? O bancă de instrumente de evaluare unică se va constitui în fiecare şcoală. Că doar n-o să-i lăsăm pe profesori să-şi elaboreze singur instrumentele de evaluare. Chiar dacă au fost abilitaţi la cursuri de perfecţionare, nu se pricep ei la asemena fineţuri. Apelează la bancă şi execută. Le dăm planificări unice şi instrumente unice de evaluare, teste iniţiale unice emanate de la un model naţional. Şoferul poate lua acum mâna de pe volan. Foaia lui de parcurs este de fapt un pilot automat. N-are importanţă că planificarea unică prevede o săptămână de recapitulare pentru testarea iniţiala, iar foaia de parcurs prevede două. Sunt destule săptămâni. Dar iată că pilotul automat se gripează. După testarea elevilor, profesorul poate lua un „ecart” faţă de programa şcolară, dacă la „întâlnirile individuale” cu părinţii se convine acest lucru. Testările finale se vor organiza însă după o procedură asemănătoare, adică vor fi tot unice. Asta înseamnă că şi elevii care au fost remediaţi prin „ecart” faţă de programă vor fi supuşi testării unice. Adunăm mere cu pere în aceeaşi statistică.
Dar să vedem cum îmbunătăţim competenţele de lectură la elevii noştri robi ai imaginii şi ai socializării digitale. Nimic mai simplu. Referindu-ne doar la clasele alfabetizate, adică V-VIII, vedem că la disciplina limba şi literatura română trebuie să alocăm săptămânal minim două secvenţe distincte în structura lecţiei pentru activităţi care stimulează lectura. Adică în fiecare săptămână câte două sau în fiecare lecţie câte două? Că dacă sunt „distincte în structura lecţiei” înseamnă că sunt minim două în aceeaşi lecţie. Probabil că înainte de a preda substantivul, îi vom întreba pe elevi ce au mai citit de la o zi la alta, iar la sfărşitul orei le vom propune să citeacă mai mult pentru data viitoare. Genial. Am rezolvat şi problema lecturii.
Tot în acest document kafkian ni se aminteşte că gradaţia de merit se obţine pe baza înscrierii candidatului cu un proiect didactic cu durata de 4 ani. Nici guvernele nu au proiecte atât de longevive. În orice caz, până atunci, economie. Acest proiect trebuie evaluat, declarat eligibil, avizat pentru implementare, apoi monitorizat de director pe baza unei fişe anuale. Dacă fişa ta de evaluare nu corespunde cu fişa lui de monitorizare, ai muncit degeaba. Dacă eşti constiincios şi ascultător, după 4 ani de trudă la proiect, directorul îţi depune portofoliul în mânile unei comisii judeţene care ţi-l punctează. Dacă nu obţii gradaţia, rămâi cu satisfacţii profesionale, pentru că un proiect didactic urmărit pas cu pas timp de 4 ani, nu-i aşa, te dezvoltă. Dar dacă directorul vrea gradaţie de merit pe baza unui proiect (al lui trebuie sa fie de management), cine-l va monitoriza? Vom primi răspunsul, nicio grijă, cadourile MECTS nu se vor sfârşi aici.

Sindicatul Liber al Invatamantului Preuniversitar Clujean,
Presedinte, prof. Lucia Cojocaru
Vicepresedinte, prof. Vioara Temian

11 sept. 2011

PLANIFICARI CALENDARISTICE

În anul şcolar 2011 – 2012, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului oferă pentru prima dată tuturor cadrelor didactice planificările calendaristice, un instrument flexibil de organizare şi structurare a materiei. Acestea sunt disponibile pe site-ul www.edu.ro, la secţiunea învăţământ preuniversitar, începând cu data de 1 septembrie 2011.
Planificările sunt avizate de comisiile naţionale de specialitate pe discipline şi reprezintă munca a peste 2500 de cadre didactice direct de la catedră precum şi a aproximativ 120 de inspectori de specialitate din inspectoratele şcolare şi minister.
Corelarea acestor instrumente ale muncii didactice cu particularităţile individuale, de grup şi de vârstă ale beneficiarilor direcţi ai educaţiei va aparţine fiecărui dascăl în parte.
Esenţa acestei măsuri este, dincolo de orice analiză, pasul spre debirocratizarea muncii didactice. Economisim timp şi energie în favoarea muncii directe cu elevii noştri.

Foaia de parcurs pentru anul scolar 2011 - 2012

FOAIA DE PARCURS PENTRU ANUL SCOLAR 2011 - 2012