28 oct. 2015

Decalogul Educației se vrea respectat!

În limba greacă, Decalog înseamnă zece cuvinte cu rol de reguli religioase pentru creștini și iudei. Sunt respectate cu sfințenie cuvintele acestea de către oamenii care cred în Dumnezeu.
Organizația ”Salvați Copiii” a pus pe hârtie un manifest cu 10 porunci cu rol de semnal de alarmă, tras încă o dată în al 13-lea ceas, pentru salvarea unei țări. Prin EDUCAȚIE. Noi, sindicatele, și societatea civilă în întregul ei, am tras atâtea semnale de alarmă, că le-am pierdut de mult șirul.
Manifestul acesta este vechi, e pe masa sau, de fapt, prin sertarele Guverului și Parlamentului de 25 de ani. Nu e nimic nou acum în el. Problemele sunt aceleași, sunt vechi. ”Toate-s vechi și nouă toate”, dar vrem ca Puterea să nu mai rămână ”la toate rece”. Vrem ca DREPTUL LA EDUCAȚIE să fie respectat prin:
  1. Minimum 6% din PIB pentru educaţie de calitate, conform legii.
  2. Acces universal la educaţie preşcolară, primară şi secundară pentru toţi copiii.
  3. Cadre didactice bine pregătite pentru educația școlară a copiilor noștri.
  4. Un curriculum școlar actualizat ştiinţific.
  5. Accesul tuturor copiilor cu dizabilităţi în grădinițe și școli.
  6. O Strategie naţională pentru educaţia timpurie cu termene clare și un buget asumat.
  7. Programe de prevenire și eliminare a violenței în fiecare școală.
  8. Participarea copiilor la deciziile luate în şcoli.
  9. Mai mulți consilieri școlari, astfel încât unui consilier să-i revină cel mult 300 de elevi.
  10. Consolidarea cooperării dintre sectorul public şi organizaţiile neguvernamentale.
Să le luăm, încă o dată, pe rând.
Minimum 6% din PIB pentru educaţie de calitate, conform legii
Zice o vorbă că banii n-aduc fericirea. Dar o întrețin. Nu e nevoie doar de bani. Dar ne trebuie, sunt indispensabili. Școli din mediul rural arată ca în evul mediu, iar acolo merg copiii noștri în fiecare zi. Și stau cu geaca pe ei și cu căciula-n cap, se chinuie să scrie cu mănușile în mâini, iar acasă n-au lumină, abia găsesc un colț de masă ca să-și facă temele. Și de multe ori se culcă nemâncați, iar dimineața se trezesc și o iau de la capăt, abia așteptând să ajungă la școală și pentru cornul și laptele pe care unii îl primesc. Ca să nu mai zic că avem o lege, în care scrie negru pe alb că Educația va primi 6% din PIB, în fiecare an. Primește, însă, puțin peste jumătate din ce e legal să primească. Nu poate nimeni nega că sărăcia duce la abandonul școlar, care nu e deloc de nebăgat în seamă. Și ajungem la
 
Acces universal la educaţie preşcolară, primară şi secundară pentru toţi copiii
Tot la bani, în primul rând, se reduce și această dorință. Avem statistici, cifre, care ascund în spatele lor copii și care spun că în anul 2013, 48,5% dintre copiii din România trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială, media în statele membre ale UE fiind de 27,7% (Sursa: Eurostat). În acelaşi an (2013), 32,1% din copiii din România se aflau sub pragul sărăciei relative (stabilit la 60% din mediana veniturilor disponibile la nivel naţional. (Sursa: Institutul Naţional de Statistică, baza de date Tempo-online). Cele mai vulnerabile gospodării sunt cele formate din doi adulţi şi trei sau mai mulţi copii, 55,3% dintre acestea aflându-se în sărăcie relativă în anul 2014 (Sursa: date provizorii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Setul Naţional de Indicatori de Incluziune Socială, 2014).
 
Cadre didactice bine pregătite pentru educația școlară a copiilor noștri.
Pai cu ce să Ie pregătești, dacă nu și cu bani?! În era în care trăim, când copiii de azi se nasc cu tablete și smartphone-uri în brațe, cum te poți prezenta la catedră ca înainte de 1990 și să predai, scriind cu creta pe tablă, apoi să ștergi cu buretele ca să faci loc pentru continuarea lecției? Și totuși, te prezinți, pentru că nu multe școli dispun de tehnologie. Te prezinți și predai după manuale de acum mulți mulți ani, pentru că ești obligat să o faci. Mulți dascăli fac eforturi să schimbe ceva la predarea lecției, să îi învețe pe copii cum să folosească informațiile pe care le află, nu doar să le memoreze. Dar este nevoie de o schimbare la nivel național, este nevoie de
 
Un curriculum școlar actualizat ştiinţific
Pentru că vremea trece, evoluăm. Nu putem rămâne înțepeniți în timp. Avem novoie pentru elevii de azi de curricula potrivită lor, nu nouă.
 
Accesul tuturor copiilor cu dizabilităţi în grădinițe și școli.
Încă un capitol la care stăm prost. Drept la educație au toții copiii, iar cei cu dizabilități sunt primii privați de acesta. În unele unități de învățământ se încearcă încadrarea lor în clasele cu copii fără dizabilități, dar atât. Cadrul acela didactic se presupune că poate și trebuie să aibă grijă de toți. Dar nu poate. Acești copii au nevoie de mai multă atenție comparativ cu ceilalți, nu pot sta alături de alți 30 de elevi și să li se ceară să fie la fel ca ei. Pentru că nu sunt la fel.
 
O Strategie naţională pentru educaţia timpurie cu termene clare și un buget asumat.
Din nou, ne întoarcem la bani. Și la voință.
 
Programe de prevenire și eliminare a violenței în fiecare școală.
Din fericire, nu suntem în America, unde lunar, dacă nu săptămânal, citim că a mai avut loc un atentat într-o școală, unde elevi și profesori au fost împușcați. La noi nu sunt atâtea arme ca la ei, dar la noi se dă cu scaunul în cap, se dau palme peste ochi, vin părinții la școală, atunci când copiii nu fac față, ca să-l pună pe profesorul X la punct. Din aceste motive, F.S.L.I a și inițiat propunerea legislativă prin care cadrul didactic să aibă statut de autoritate publică, pentru că toate civilizațiile lumii au ajuns unde sunt după ce li s-au aplicat pedepse. Și nu puține. Și nu ușoare.
 
Participarea copiilor la deciziile luate în şcoli.
Ei fac parte din procesul educațional și de aceea trebuie băgați în seamă și trebuie să se țină cont de părerea lor. În zilele acestea, copiii sunt foarte isteți, au informația la un click distanță și, de foarte multe ori, au idei foarte bune. Haideți să lucrăm împreună cu ei!
 
Mai mulți consilieri școlari, astfel încât unui consilier să-i revină cel mult 300 de elevi.
La noi ideea de consiliere este destul de nouă și oarecum respinsă. Dar consilierul școlar are un rol esențial, pe care, dacă l-am înțelege și l-am respecta, mulți copii ar lua-o pe drumul bun, nu pe cel greșit.
 
Consolidarea cooperării dintre sectorul public şi organizaţiile neguvernamentale.
Comunicarea este cheia în orice lucru bine făcut. Și nu mă refer la comunicarea de ochii lumii, aia când te așezi la masă, rotundă sau pătrată, presa ia câteva cadre, toți actorii principali își fac rolul în fața camerei. Iar când se strigă Stop, toți se relaxează și își văd de ale lor, de interesele lor personale. Și uită de rolul pe care li-l dă funcția pe care o ocupă. Și de aceea suntem unde suntem.
 
Avem o țară care de 25 de ani trăiește într-o democrație șubredă și, de cele mai multe ori, prost înțeleasă. Poate pentru că cei de la putere de acum au fost educați în comunism. Dar, eu, ca profesor, știu că atunci când nu înțelegi, întrebi, nu te lași până nu te lămurești. Și în niciun caz nu ieși în fața clasei de bună voie când nu ți-ai făcut temele. Pentru că te vei face de râs.
Avem o țară în care mai mult de o treime din copiii de 15 ani abia știu să își scrie sau să-și citească numele. Ne-am făcut și ne facem în continuare de râs.
Cât să mai aștepte Decalogul Educației ziua în care e luat punct cu punct de cei care au pixul și respectat cu sfințenie, ca pe niște porunci Dumnezeiești? Cât???
 
 

23 oct. 2015

Adresa FSLI

OMECS nr.5480/14.10.2015: calendar echivalare ECTS_SECT - înscrieri în perioada 22-30 octombrie 2015

 
Calendar echivalare ECTS_SECT : înscrieri în perioada 22-30 octombrie 2015 

OMECS nr. 5439 / 2015

12 oct. 2015

Concert aniversar 70 ani


VOCI TRANSILVANE LA 70 DE ANI!

 

E vremea mustului.... când recoltele se mută din câmpuri și de pe dealuri, în preajma, în grija și spre folosul oamenilor. E toamnă, ca cea de acum șapte decenii când, după ce s-a așternut liniștea atât de așteptată a păcii, începea o nouă lume, se prefigurau noi orizonturi și se nășteau noi speranțe ...
Pr. Augustin Bena, profesorul, compozitorul, maestrul, trimis mult prea repede și pe nedrept la o prozaică pensie, dorea să fondeze, așa cum o făcuse cu multe decenii în urmă pentru redeșteptarea românității ardelene, o formație corală reprezentativă pentru Cluj, pentru Ardeal.
Singura categorie socio-profesională nealterată de cangrena războiului, erau ceferiștii: așa a luat ființă Ansamblul Coral al Regionalei de Căi Ferate din Cluj, cu oameni inimoși, pasionați de muzică, de diferite profesii, nu numai cele ceferizate, în special cadre didactice, artiști, studenți și absolvenți de Conservator, instituție a cărei Facultate de Pedagogie muzicală o înființase cu peste două decenii în urmă.
El, fondatorul și dirijorul mai multor formații de gen, încă mai conducea, la acea dată, corurile de catedrală ale Episcopiilor române, ortodoxă și greco-catolică, mânat de un firesc și natural spirit ecumenic...
Descindea dintr-o românească familie din Alba, cu seculare rădăcini de preoți, dascăli și promotori de cultură românească, familie din care faceau parte, direct sau prin alianțe neîntâmplătoare și: Veturia și Octavian Goga, Lucian Blaga, Tiberiu Brediceanu... ș.a.
În acele vremuri de întretăiere de drumuri, principii și perspective, atât de diferite și paradoxale, maestrului pr. Augustin Bena, nu i s-au iertat multe, iar el, scârbit, fiind total nepotrivit pentru „luminoasa epocă” ce-și arăta “zorile”, s-a retras în familia sa, pentru a lucra la birou…. pentru a compune….. și pentru a se concentra/relaxa, în grădina sa plină de esențe nobile, la umbra cărora mai tînărul său văr a creat nemuritoare versuri….
Acestea au fost împrejurările și condițiile nașterii, acum 70 de ani, a formației care astăzi poartă numele Ansamblul Coral VOCI TRANSILVANE, revenit, așa cum dorise ilustrul său fondator, un cor clujean pentru clujeni, fiind, de aproape un deceniu, formație a Casei Municipale de Cultură Cluj-Napoca, instituție aflată, la rându-i, sub cupola protectoare și susținătoare a Primăriei și Consiliului Local ale municipiului Cluj-Napoca.
În ultimii 20 de ani, de când la pupitrul formației se află profesorul Adrian Corojan, din 1985 referent cultural la Casa Municipală de Cultură clujeană, formația a susținut peste 490 de concerte în Cluj-Napoca, în țară și în alte 19 țări europene, în fața unui public ce însumează peste 132.000 spectatori.
Repertoriul ansamblului cuprinde peste 270 de lucrări, din creaţia a 118 compozitori români şi străini: muzică laică şi religioasă, colinde, lucrări din literatura muzicală românească şi universală, de la compozitorii Renaşterii până la cei contemporani, interpretarea lor făcându-se în limba originală (29 limbi).
Dorim să fiți părtași la bucuria prilejuită de marcarea acestui moment omagial și vă invităm să ne onorați cu prezența, Marți 13 octombrie, ora 18.00, în sala REDUTA a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, la Concertul Aniversar VOCI TRANSILVANE – 70 ANI
Invitați sunt prietenii noștri fideli din Câmpia Turzii, Corul ASTRA, dirijat de doamna profesor Rodica Trandafir, care, împreună cu noi, Ansamblul coral VOCI TRANSILVANE, vă vor cânta și încânta cu piese corale din repertoriul românesc și internațional.
Acest eveniment cultural se dorește a fi încă un moment-jalon dedicat Publicului, doritor de muzică de calitate, în stilul inconfundabil al VOCILOR TRANSILVANE: de la suflet la suflet, din inimile noastre spre inimile tuturor celor care ne ascultă.

 

Cluj-Napoca, 9 octombrie 2015

Adrian COROJAN

 

5 oct. 2015

Povestea unui dascal, de prof. Daniela Marcu



 
S.L.I.P.C. imbratiseaza intru totul ideile colegei noastre, considerandu-l un mesaj potrivit de Ziua Educatei Mondiale, aducandu-i totodata si felicitarile noastre doamnei prof. Daniela Marcu
Sursa:
Copacul virtutilor dascalului, prof. Daniela Marcu
"Povestioare pentru elevi si dascali in limba romana si engleza"

2 oct. 2015

Adresa ISJ CJ - acordare drepturi

Mesajul președintelui Federației Sindicatelor Libere din Învățământ adresat salariaților din învățământ, cu ocazia Zilei Mondiale a Educației

           Astăzi, 5 octombrie, este o zi de sărbătoare pentru salariații din educație din toată lumea, o zi care, probabil, va trece neobservată în România, așa cum a trecut de când a fost declarată Ziua Mondială a Educației.
          Măcar astăzi, politicienii ar trebui să se gândească la școală și să-și amintească imaginea educatorului, învățătorului, profesorului, cei care i-au ajutat să scrie primele litere, să rostească corect cuvintele în limba română și să facă primele socoteli, cei care le-au deschis ochii către lume.  Dar, cel mai important, le-au călăuzit primii pași în viață, ajutându-i să devină…oameni.
          A fi dascăl nu este o meserie, ci o profesie, care nu poate exista fără dăruire și, mai ales, fără vocație. Sistemul educațional românesc încă se mai bucură de dascăli cu vocație, dar aceștia devin din ce în ce mai puțini. Din păcate, dascălii nu sunt apreciați la adevărata lor valoare, iar munca lor nu este răsplătită pe măsură. Nu trebuie să uităm nici personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic, cei fără de care școala nu poate funcționa normal.
          Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, care reprezintă și apără interesele a 62% din salariații din sistemul preuniversitar, are obligația de a acționa, prin toate mijloacele, pentru îmbunătățirea statutului social al salariaților din învățământ și a condițiilor de muncă.
          Astfel, în ultima perioadă ne-am implicat în elaborarea proiectului legii salarizării din sectorul bugetar și, așa cum stau lucrurile până acum, sunt șanse mari ca salariile din învățământ să se dubleze în următorii 3-4 ani.
          De asemenea, un demers important este cel prin care dorim să legiferăm statutul de autoritate publică pentru cadrele didactice, măsură care ar conduce la crearea unui climat de ordine, disciplină și respect în desfășurarea actului educațional, iar cadrele didactice vor putea să se bucure de respect  din partea elevilor și părinților.
          Totodată, F.S.L.I. a început lupta împotriva birocrației care a sufocat sistemul de învățământ, dascălii fiind transformați în sclavii hârtiilor. Am avut mai multe discuții cu repezentanții M.E.C.S. pe această temă și am convenit ca numărul comisiilor din unitățile de învățământ să fie reduse de la aproximativ 40, câte există în present, la maximum 7-8. Avem speranța că, în perioada imediat următoare, M.E.C.S va da un ordin prin care se va legifera această diminuare semnificativă a numărului de comisii.
          Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a fost și este preocupată în permanență și  de creșterea calității învățământului românesc. Modificarea programelor școlare și corelarea ofertei educaționale cu cerințele de pe piața muncii, depolitizarea funcțiilor de conducere din unitățile de învățământ sunt doar câteva căi prin care se poate înfăptui acest deziderat major.
          Suntem convinși că, împreună și cu perseverență, aceste neajunsuri vor fi rezolvate și vom reuși să recăpătăm statutul și respectul avute odată.
          Fără educație și oameni dedicați care să o facă, o națiune nu are valoare!
         În această zi de sărbătoare urez multă sănătate și succes în tot ceea ce fac tutor celor care, zi de zi, contribuie la buna desfășurare a procesului instructiv-educativ - cadre didactice, personal didactic auxiliar și personal nedidactic, precum și elevilor și părinților acestora.
                                                      Președinte F.S.L.I, Simion Hancescu