26 ian. 2018

FSLI: Mai multe şcoli riscă să fie închise din cauza costului standard per elev, calculat greşit

Comunicat de presă, 26.01.2018

 
Mai multe şcoli sunt somate în această perioadă de conducerile inspectoratelor școlare și de Ministerul Educaţiei Naţionale să ia măsurile care se impun pentru a se încadra în chetuielile de personal aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2018. Aceste cheltuieli sunt stabilite în funcţie de costul standard per elev/preșcolar care, în multe situaţii, este calculat fără să se ţină cont de realitatea existentă în unităţile de învăţământ. FSLI cere urgent regândirea modului de calcul al acestui cost standard.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ contestă modul în care este aplicat costul standard per elev, în funcţie de care sunt alocaţi banii pentru salariile angajaţilor din educaţie.

 Sistemul de învăţământ este într-o permanentă dinamică, iar școlile din România sunt extrem de eterogene dacă ne referim la numărul de elevi la clasă, mediul în care funcționează sau la componența resursei umane și de aceea modul de stabilire a acestui cost standard ar trebui să țină cont de toate particularitățile existente pentru o unitate de învățământ. De asemenea, credem că în funcţie de fiecare situaţie în parte trebuie introduşi indici de corecție reali, care să ajute la echilibrarea finanţării unităţilor de învăţământ. Din păcate, din anul 2011, de când a fost introdus și până în prezent, valoarea costului standard a fost stabilită în mod arbitrar: Ministrul Finanțelor Publice a aprobat cuantumul sumelor destinate salariilor, iar Ministerul Educației a împărțit aceste sume la numărul de elevi și preșcolari, rezultând, din condei, costul standard.

 Aşa am ajuns în situaţia gravă în care mai multe şcoli ar putea să fie închise. Este vorba despre școli mici, cu câte 8-10 copii la clasă, situate în zone izolate, care sunt în pericol de a fi desfiinţate. În acest caz trebuie introduși indici de corecție acoperitori, pentru că cei care contează, în primul rând, sunt elevii care au dreptul la educație! Desfiinţarea unor şcoli, fără a asigura transportul elevilor la o școală apropiată, înseamnă o măsură iresponsabilă. Ştim că înființarea sau desființarea unei unități de învățământ intră în competența autorităților locale și a inspectoratelor școlare. Cerem, însă Ministerului Educaţiei să fie partenerul nostru şi al elevilor, într-un mod real şi să ia măsurile prin care se poate ajunge la un cost standard calculat corect. Elevii şi  profesorii nu trebuie să fie sacrificaţi pentru că o școală nu se încadrează în limitele de cheltuieli, deşi sunt situaţii speciale.

Totodată, avem situații de-a dreptul aberante în care colegii sau licee de prestigiu  nu se pot încadra în cheltuielile aprobate. Motivul: sunt foarte multe cadre didactice cu gradul didactic I,  cu gradații de merit sau doctorate, care trebuie să fie remunerate pe măsură, însă formula de calcul a costului standard per elev nu prevede indici de corecție pentru aceste particularități. Ne întrebăm, în aceste condiţii, dacă mai sunt profesorii încurajaţi să investească în formare continua?

 Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ solicită, de asemenea, Ministerului Educaţiei şi stabilirea clară a normativelor pentru personalul didactic auxiliar și pentru personalul nedidactic, categorii de salariați decimați numeric în ultimii ani. Cu alte cuvinte, trebuie stabilit în mod exact care este un minimum de personal care trebuie să existe într-o unitate de învățământ, pentru ca acea unitate să funcționeze normal, astfel încât elevii să nu aibă de suferit.

“Finanţarea unităţilor de învăţământ este cea mai mare problemă a sistemului educațional. Guvernanții trebuie să-și schimbe mentalitatea în ceea ce priveștea alocarea fondurilor pentru acest domeniu. Trebuie să înceteze bătaia de joc la adresa colegilor noştri sau la adresa elevilor. Suntem puşi într-o situaţie absurdă în care ne simţim ca pe o moşie în care ne milogim în faţa stăpânului să nu ne taie din porţia de mâncare. O țară care îşi închide şcolile, pentru că guvernanţii nu sunt în stare să asigure fonduri suficiente pentru funcţionarea lor, nu e o ţară condusă spre dezvoltare, e o ţară care pune lacăt pe propriul viitor. FSLI atrage atenția că nemulţumirile membrilor de sindicat se adună de la o zi la alta, iar calea dialogului social nu va mai fi o soluţie pentru noi să rezolvăm problemele generate educației de către cei aflaţi la putere”, a declarat preşedintele FSLI, Simion Hancescu.               

 

 Pentru informaţii suplimentare și declarații:
Preşedinte FSLI, Simion Hancescu: 0722.779.716
Secretar general FSLI, Cornelia Popa-Stavri: 0732.723.066

Ordin comun MEN-MMJS - reglementarea functiilor cu statut de personal didactic auxiliar

15 ian. 2018

Umilitor – Secretare şi şoferi din primării, plătiţi mai bine decât profesorii

Comunicat de presă, 15.01.2018

 
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ atrage atenţia că angajaţii din educaţie au printre cele mai mici salarii din sistemul bugetar, în ciuda majorărilor anunţate în acest an. Avem profesori care sunt plătiţi cu mult mai puţini bani decât secretarele sau şoferii din primării, care beneficiază de salarii stabilite discreţionar. Este de-a dreptul revoltător, însă cum au reuşit aleşii să ajungă la salarii de zece ori mai mari decât ale profesorilor care au ani întregi de experienţă la catedră. 

De la 1 ianuarie 2018 un profesor debutant, care avea în luna decembrie a anului trecut un venit net de 1.440 de lei,  va primi o majorare salarială de doar 55 de lei. Este suma reală pe care o primeşte un cadru didactic, după creşterea salariului brut cu 25%. În realitate, majorarea salariului net este de doar 3,8%, după ce vor fi plătite contribuţiile către stat. 

Un profesor, cu peste 40 de ani de muncă, va avea de la 1 ianuarie 2018, salariul net de 2.887 lei, ceea ce înseamnă o creştere a acestuia cu 117 lei, respectiv, o creştere reală de  4,2%.
 
Prin Legea cadru nr. 153/2017, prin care a fost stabilit raportul de 1/12 între cel mai mic şi cel mai mare salariu de la stat, personalul didactic de predare este poziţionat între 1,64 şi 2,76 (coeficienţi de salarizare), ceea ce înseamnă că personalul didactic de predare este situat în treimea inferioară a grilei de salarizare.

Îi reamintim, pe această cale, ministrului Muncii, doamna Lia Olguţa Vasilescu, faptul că această lege a fost elaborată, fără să existe negocieri serioase, confederațiile sindicale nu au primit acest proiect și nu au avut posibilitatea de a analiza proiectul în ansamblu. Au fost doar întâlniri separate cu liderii domeniilor ocupaționale, cărora li s-au prezentat grilele sectoriale și care nu au știut ce se întâmplă și în celelalte sectoare de activitate, așa cum au decurs negocierile la Legea nr.284/2010. Legea de salarizarea în sistemul bugetar ar fi trebuit să așeze salariații în grile în funcție de cât de mult depinde dezvoltarea economică a României de domeniul din care fac parte aceștia. Privind grilele de salarizare, admninistrația și cei care lucrează în instituțiile de forță ale statului român sunt domeniile cele mai importante din România, în viziunea celor care au aprobat această lege..

 
Legea cadru nr.153/2017 este o lege nedreaptă, atâta timp regulile de aplicare sunt diferite și discriminatorii. În timp ce angajaţii din educaţie vor primi acum, la început de an, sume infime, pentru aleși s-au făcut reguli speciale care s-au aplicat chiar de la data de 1 iulie 2017, când a intrat în vigoare acest act normativ. În cazul acestora se acordă indemnizații calculate prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu salariul minim brut pe economie, care este începând cu data de 1 ianuarie 2018,  de 1.900 lei.

Iată câteva exemple de indemnizaţii ale aleşilor locali – valoarea brută, de la 1 ianuarie 2018:

- Viceprimar de comună sub 3.000 locuitori -  5.700 de lei (coeficient  - 3);

- Viceprimar de municipiu reședință de județ - 15.200 de lei (coeficient - 8);

- Primarul Capitalei - 19.000 de lei (coeficient  - 10).

Însă, pentru angajaţii din primării şi consilii locale sau judeţene nu există coeficienți de ierarhizare, salariile acestora depinzând de bunăvoința șefului instituției și de venitul pe care îl primeşte acesta. Aşa s-a ajuns la situația în care sunt primării în care şoferii sau secretarele au salarii mai mari decât un profesor cu 25 de ani vechime.

Dacă în alte ţări, cu economie dezvoltată și cu democrație avansată, salariile din administraţia publică sunt mai mici decât cele din învăţământ, în România salariul mediu net din adiministraţie este de aproximativ 3.850 de lei, în timp ce în educaţie acesta este de aproximativ 2.350 de lei. 

 
“Într-o ţară normală nivelul salariilor trebuie să reflecte importanţa muncii prestate de beneficiarii acestora. Este greu de spus care este cel mai important sector de activitate, dar cei mai mulţi specialişti susţin că învăţământul şi cercetarea sunt domeniile de care depinde dezvoltarea economică a unei ţări. În aceste condiţii, salariile din învăţământ ar trebui să fie printre cele mai mari. Dacă facem analiza obiectivă a modului în care sunt plătite cadrele didactice din România, constatăm că ţara noastră este atipică, salariile din educaţie fiind anormal de mici. Este revoltător faptul că, până în anul 1989, pe grila de salarizare a Legii nr.57/1974, un profesor de liceu ( clasa de salarizare 32), avea un salariu apropiat de un preşedinte de tribunal, iar profesorul debutant avea clasa de salarizare 18, pe o scară de la 1 la 41. Astăzi, de exemplu, salariile din administraţie și ordine publică sunt cu 60 la sută mai mari decât cele din educaţie, în timp ce în țările dezvoltate și cu o democrație avansată, lucrurile stau invers, adică salariile din educație sunt mai mari decât cele din administrație și ordine publică. Este revoltător că Legea cadru nr.153/2017 nu elimină această anomalie. Argumentul guvernanților este că “sunt mulți cei din educație și mai mult nu permite bugetul”. În învățământ numărul angajaţilor este stabilit în funcţie de numărul de copii, iar de la educaţia adevărată nu trebuie să facem rabat. Cu o asemenea poziționare în grilele de salarizare a celor care pregătesc viitoarea forță de muncă, șansele ca România să ajungă în rândul ţărilor cu nivel de trai ridicat tind către zero”, a declarat preşedintele FSLI Simion Hancescu.

 Pentru declaraţii şi informaţii suplimentare:
Simion Hancescu, preşedinte FSLI – 0722.779.716
Cornelia Popa- Stavri, secretar general FSLI – 0732.723.066

 

FSLI solicită convocarea Comisiei paritare de pe lângă MEN