FSLI a sesizat Avocatul Poporului cu privire la neconstitutionalitatea prevederilor Legii pt aprobarea OUG 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

FSLI - singura federatie din invatamant care a sesizat Avocatul Poporului cu privire la neconstitutionalitatea  prevederilor Legii pentru aprobarea OUG 71/2009 (pdf)

DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE

FSLI se va adresa forurilor internaţionale pentru câştigarea drepturilor
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ este dezamăgită de decizia Curţii Constituţionale a României care a hotărât astăzi că Legea de salarizare în 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar precum şi Legea Dialogului Social sunt constituţionale. Acest lucru demonstrează, încă o dată, influenţele politicului asupra deciziilor pe care le iau judecătorii CCR. Suntem convinşi că, indiferent de prevederile celor două acte normative, judecătorii CCR ar fi dat aceeaşi decizie.
Atragem atenţia că Legea de salarizare în 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar anulează prevederile Legii 221/2008, recunoscute prin hotărârile judecătorești irevocabile. Ca reprezentanţi ai angajaţilor din învăţământ putem spune că ne-am pierdut cu desăvârşire încrederea în instituţiile statului şi, în consecinţă, ne vom adresa forurilor internaţionale, unde credem că ni se va face dreptate. Din păcate, nici preşedintele Traian Băsescu nu mai este garantul respectării legilor în România, pentru că a fost primul care a întors spatele sistemului de educaţie românesc.
Reamintim că prin Legea Dialogului Social, Guvernul României nu vrea să facă altceva decât să distrugă sindicatele, iar în felul acesta angajaţii să devină vulnerabili.

Legea educaţiei este constituţională

Curtea Constituţională a anunţat că noul act normativ referitor la educaţie, adoptat prin asumarea răspunderii guvernamentale, nu încalcă legea fundamentală. Decizia a fost luată cu şapte voturi "pentru" şi două "împotrivă".Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, reclamase procedura prin care a fost adoptat actul normativ.
Într-o altă sesizare depusă, parlamentarii PSD şi PNL contestă legea pe fond, invocând mai multe articole referitoare la predarea în limbile minorităţilor.
Curtea Constituţională s-a pronunţat deja, în ultimii doi ani, de două ori pe Legea Educaţiei, pe chestiuni de procedură.
"Tergiversarea punerii în aplicare a legii aparţine celor care se tem că pierd privilegii nelegitime", a declarat Funeriu înainte de analiza CCR. .
În opinia sa, legea elimină conflictele de interese, nepotismul şi impostura din universităţi.
De asemenea, ministrul Educaţiei apreciază că, prin legea pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, se realizează depolitizarea universităţilor şi se asigură un management responsabil, introducându-se "iniţierea pe bază de calitate în învăţământ".
Un alt punct forte al legii, conform lui Daniel Funeriu, este acela că "descarcă de balast curriculumul şi timpul şcolarilor".
Ministrul mai menţionează introducerea formării iniţiale şi continue pe tot parcursul vieţii şi asigurarea progresului în cariera didactică.
Funeriu mai afirmă că legea realizează depolitizarea managementului şcolii şi o descentralizare administrativă şi curriculară reală.
Legea educaţiei urmează să fie discutată în 4 ianuarie de Curtea Constituţională, aceasta fiind ultima etapă înaintea promulgării.
Cele mai importante schimbări ale noului proiect legislativ vizează conducerea universităţilor şi a şcolilor. Dacă, în proiectul iniţial, era stabilit ca rectorii să fie desemnaţi prin concurs, în noul proiect instituţiile de învăţământ superior primesc libertatea de a opta între două modele distincte: alegerea rectorilor prin scrutin universal sau după modelul corporatist.
Guvernul ar fi modificat şi partea referitoare la incompatibilităţile directorilor de şcoli. Astfel că, dacă iniţial li se interzicea să fie membrii de partid, în noul proiect nu li se va permite să deţină funcţii de preşedinte sau vicepreşedinte în filialele formaţiunilor politice.
O altă modificare se referă la "clanurile universitare". Astfel că rudele până la gradul III nu vor mai putea să deţină funcţii de conducere în cadrul aceleiaşi universităţi, proiectul iniţial vizând restricţii doar la nivel de facultate.
De altfel, noua Lege a Educaţiei prevede ca şcolile în care învaţă puţini elevi să fie comasate. Mai mult decât atât, în actul normativ se recomandă şi universităţilor din România să fuzioneze pentru a deveni mai puternice, inclusiv din punct de vedere financiar.
Noua lege a Educaţiei mai prevede ca admiterea la liceu să se facă pe bază de portofoliu, cu două probe scrise şi examen optional organizat de fiecare liceu în parte. Legea mai prevede ca evaluarea elevilor să se facă din doi în doi ani, iar profesorii vor fi obligaţi să facă un masterat didactic urmat de stagiu de practică. De asemenea, clasa pregătitoare va trece la învăţământul primar, iar părinţii vor fi nevoiţi să plătească amenzi dacă elevii chiulesc, potrivit noului act normativ.Un alt lucru fundamental reglementat de noua lege a educaţiei este modul de finanţare a şcolilor, finanţarea per elev a tuturor costurilor salariale, utilităţi, apă, căldură, manuale şi tot ceea ce ţine de standardele minime de autorizare a şcolii, adică materiale didactice şi aşa mai departe.
Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV; învăţământul secundar, care cuprinde învăţământul secundar inferior sau gimnazial, ce include clasele V-IX, şi învăţământul secundar superior sau liceal, cu clasele de liceu X-XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică, învăţământul profesional, cu o durată între şase luni şi doi ani, învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal.
Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi cel postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu Registrul Naţional al Calificărilor.În scopul realizării finalităţilor educaţiei şi a formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, învăţământul liceal de stat este generalizat şi gratuit.
În proiectul de lege se prevede, de asemenea, că disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat şi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei şi cultele religioase recunoscute oficial de stat.
La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui, pentru elevul minor, şcolarul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.
La secţiunea referitoare la "învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale" se prevede, între altele, că în cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română. Un alineat stabileşte că în învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor, disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română.
De asemenea, proiectul de lege prevede că părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu. Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul şcolii cauzate de elev.

Sursa:
http://www.realitatea.net/legea-educatiei-este-constitutionala_788083.html

Comunicat de presa al CURTII CONSTITUTIONALE

SURSA: http://www.ccr.ro/press/2010/3noiembrie.pdf

În şedinţa din ziua de 3 noiembrie 2010, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.e) din Constituţia României şi al art.34 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a pronunţat asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, pe de o parte, şi Guvern, ca autoritate publică a puterii executive, pe de altă parte, conflict declanşat prin oprirea din procedura legislativă de la Senat a proiectului Legii educaţiei naţionale şi angajarea răspunderii de către Guvern asupra acestui proiect de lege - cerere formulată de Preşedintele Senatului.
În urma deliberărilor, Plenul Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi, a constatat că angajarea răspunderii de către Guvern în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în temeiul art.114 alin.(1) din Constituţie, asupra proiectului Legii educaţiei naţionale este neconstituţională şi a declanşat un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, întrucât proiectul de lege se află în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională.
Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Parlamentului României şi Guvernului.

Biroul de presă al Curţii Constituţionale

SALARIILE SCAD CU 25%

COMUNICAT DE PRESĂ AL CURTII CONSTITUTIONALE IN URMA SEDINTEI DIN DATA DE 25 IUNIE 2010

Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar (tăieri de salarii şi pensii)

Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

Mai mult, Guvernul a decis creşterea TVA de la 19% la 24%, fără a majora şi cota unică de impozitare, urmând totodată să ceară Parlamentului să urgenteze procedura de aplicare a legilor privind reducerea salariilor bugetarilor şi recalcularea pensiilor speciale.

Decizia 124/2010, Curtea Constitutionala

Decizia 124/2010, Curtea Constitutionala referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2009 privind unele masuri in domeniul salarizarii personalului din sectorul bugetar si a celor ale art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2009 privind unele masuri in domeniul salarizarii personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai-decembrie 2009

La solicitarea FSLI, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de necostituționalitate a dispozițiilor OUG 18/2010

La solicitarea FSLI, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de necostituționalitate a dispozițiilor O.U.G. nr. 18/2010!În urma solicitării Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Avocatul Poporului a sesizat direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
Într-un comunicat al Avocatului Poporului din data de 1.04.2010, se arată:
„În urma analizării aspectelor prezentate şi a textelor legale criticate, în conformitate cu dispoziţiile art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 13 lit. f) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată şi ale art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, Avocatul Poporului a ridicat direct în faţa Curţii Constituţionale excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului unic punctul 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 12 martie 2010.
Argumentele de neconstituţionalitate invocate de către Avocatul Poporului au vizat contrarietatea dispoziţiilor articolului unic punctul 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2010 faţă de art. 1 alin. (4) din Constituţia României, referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie şi ale art. 115 alin. (6) din Constituţie referitor la limitele delegării legislative.
Anexat se regăseşte textul documentului înaintat instanţei de contencios constituţional.
Excepţie de neconstituţionalitate
cu privire la prevederile articolului unic punctul 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetarDispoziţiile articolului unic punctul 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 12 martie 2010, sunt neconstituţionale din perspectiva următoarelor argumente:
Prevederile punctului 2 al articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2010, care reglementează suspendarea de drept a oricărei proceduri de executare silită în cursul termenelor prevăzute la alin. (1) şi (11) din Ordonanta de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, modificată şi completată, încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţia României, referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie şi ale art. 115 alin. (6) din Constituţie referitor la limitele delegării legislative.
1. Dispoziţiile articolului unic punctul 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2010 contravin principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.
În virtutea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, legiuitorul sau executivul (în exercitarea delegării legislative) nu au dreptul să intervină în procesul de realizare a justiţiei. Dreptul de control al legiuitorului se exercită asupra modului în care funcţionează organele puterii judecătoreşti, fără a putea împiedica însă instanţele judecătoreşti să-şi exercite atribuţiile prevăzute de art. 124 din Constituţie, de realizare a justiţiei. Faptul că, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2010, orice procedură de executare silită se suspendă de drept în cursul termenelor prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, modificată şi completată, reprezintă o imixtiune a Guvernului în înfăptuirea justiţiei, putând avea drept consecinţă ruperea echilibrului constituţional dintre aceste autorităţi (Decizia nr. 6/1992 a Curţii Constituţionale).
Doar autoritatea judecătorească are competenţa de a suspenda executarea unei hotărâri judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de legiuitor în exercitarea prerogativelor sale stabilite de art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. În acest context, menţionăm că, potrivit prevederilor art. 403 alin. (1) din Codul de procedură civilă, “Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă, în afară de cazul în care legea dispune altfel.”
Mai mult, prin Deciziile nr. 6/1992 şi nr. 1055/2008, Curtea Constituţională a statuat că „o dispoziţie legală prin care se suspendă cursul judecăţii sau executarea hotărârilor judecătoreşti definitive referitoare la anumite cauze determinate este neconstituţională”. În acelaşi sens, Curtea Constituţională a statuat că “o prevedere legală, prin care s-ar interzice – fie şi numai temporar – executarea unei hotărâri judecătoreşti ar reprezenta o imixtiune a puterii legislative în procesul de realizare a justiţiei, fiind contrară principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat” (Decizia nr. 50/2000).
2. Dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2010 contravin prevederilor art. 21 şi art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât afectează dreptul persoanei de a se prevala, neîngrădit, de toate garanţiile pe care le presupune liberul acces la justiţie şi realizarea unui proces echitabil, din perspectiva limitării aduse dreptului de a pune în executare hotărârile judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului bugetar. Astfel, creditorii nu pot proceda la valorificarea drepturilor de natură salarială, drepturi care le-au fost recunoscute prin hotărâri judecătoreşti.
În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat faptul că dreptul la un proces echitabil nu acoperă procedura numai până la pronunţarea hotărârii, ci până la executarea acesteia, statul având obligaţia de a se supune unei hotărâri judecătoreşti pronunţate împotriva lui. Aşadar, executarea unei hotărâri judecătoreşti, indiferent de instanţa de la care provine, este considerată a fi parte integrantă din „proces” în sensul art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (cauza Di Pede contra Italiei). În plus, garanţiile unui proces echitabil de care a beneficiat justiţiabilul în cursul fazei judiciare a procedurii îşi pierd raţiunile de a fi, în situaţia în care administraţia refuză, omite sau întârzie să execute hotărârea judecătorească (Cauza Dragne şi alţii împotriva României, Hotărârea din 7 aprilie 2005).
În Cauza Sabin Popescu contra României din 2 iunie 2004, Curtea Europeană a amintit că dreptul de acces la justiţie, garantat de art. 6 din Convenţie, protejează, de asemenea, şi executarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi obligatorii, care, într-un stat ce respectă preeminenţa dreptului, nu pot rămâne fără efect în detrimentul unei părţi. În consecinţă, executarea unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi împiedicată, anulată sau întârziată într-un mod excesiv.
În plus, în Decizia nr. 388/2003, Curtea Constituţională a conchis, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, exprimată în cauza Saggio contra Italiei, 2002, că suspendarea unor cauze aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, ca şi a executării silite apare ca fiind neconstituţională în măsura în care nu rezultă dintr-o decizie a instanţei judecătoreşti, ci operează de drept, iar termenele sunt imprecise sau lungi. Or, textul de lege criticat reglementează suspendarea de drept a oricărei proceduri de executare silită, în cursul termenelor prevăzute la alin. (1) şi (1 ) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, modificată şi completată.”

PREȘEDINTE,
Aurel CORNEA
București,1.04.2010

Sesizare Avocatul Poporului

Informare Decizie CCR

Vă informăm că în data de 4.02.2010, judecătorii Curţii Constituţionale a României au decis că O.U.G. nr.31/2009 şi O.U.G. nr.41/2009 sunt inadmisibile. Aceasta înseamnă că Legea nr.221/2008 trebuie aplicată până la 31 decembrie 2009 având în vedere că această lege este abrogată începând cu data de 1 ianuarie 2010. Însă, în temeiul aceleaşi legi 330, începând cu data de 1 ianuarie 2010 nicio persoană nu va avea un câştig salarial mai mic decât cel de la data de 31 decembri 2009.

Prin urmare, sunt întrunite condiţiile legale pentru ca Legea 221 să fie aplicată şi după data de 1 ianuarie 2010.

PRIM-VICEPREŞEDINTE FSLI,
Prof. Simion HANCESCU

Comunicatul FSLI urmare a raspunsului Avocatului Poporului

„Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ îşi exprimă nemulţumirea faţă de răspunsul primit de la Avocatul Poporului la petiţia prin care am solicitat să sesizeze Curtea Constituţională a României cu privire la neconstituţionalitatea prevederilor O.U.G. 114/2009 conform cărora, începând cu data de 1 septmbrie 2010 se reduc 15000 de posturi în învăţământ. Suntem surprinşi de acest răspuns având în vedere că elaborarea acestei ordonanţe s-a făcut cu încălcarea normelor procedurale legale referitoare la obligativitatea consultării partenerilor de dialog social atunci când se emit astfel de acte normative” a declarat preşedintele F.S.L.I, Aurel CORNEA.
În răspunsul său, Avocatul Poporului apreciază că nu există temeiuri care să justifice sesizarea C.C.R. pe această speţă şi că acestă problemă poate fi rezolvată de către Parlamentul României, în momentul în care O.U.G. 114/2009 va fi pusă în dezbaterea acestuia.

Bucureşti, DEPARTAMENTUL COMUNICARE
01.02.2010

Raspunsul Avocatului Poporului la sesizarea FSLI privind neconstitutionalitatea OUG 114/2009

FSLI sesizeaza Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea prevederilor OUG 114/2009

Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant sesizeaza Curtea Constitutionala a Romaniei cu privire la neconstitutionalitatea unor prevederi din O.U.G. 114/2009

Curtea Constitutionala a Romaniei se razgandeste

După ce, în ședința din data de 28 octombrie 2009, Curtea Constituțională a României a amânat, pentru data de 9 decembrie 2009, dezbaterea obiecțiilor de neconstituționalitate ridicate față de dispozițiile Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și a Legii privind reorganizarea unor autorități și instituții publice și raționalizarea cheltuielilor din instituțiile publice, lege prin care ar urma să fie diminuate veniturile salariale, în medie, cu 15,5% lunar, în perioada octombrie – decembrie 2009, iată că ieri, 4 noiembrie, din rațiuni pe care nu le comentăm, CCR s-a răzgândit și a declarat cele 2 legi constituționale

În aceste condiții, revine pericolul ca, în lunile noiembrie și decembrie să avem salariul diminuat sau zile de concediu fără plată.

Este posibil ca, în funcție de opțiunile membrilor de sindicat să reluăm acțiunile de protest.

Citiți mai jos comunicatul de presă al CCR:
COMUNICAT DE PRESĂ

În şedinţa din data de 4 noiembrie 2009, sesizată în cadrul controlului anterior promulgării legii, prevăzut de art.146 lit.a) din Constituţie, cu obiecţiile de neconstituţionalitate referitoare la:
-Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional;
-Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;
-Legea educaţiei naţionale,Curtea Constituţională a decis, cu majoritate de voturi, următoarele:
-Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional este constituţională în măsura în care prevederile Capitolului IV din lege nu se referă la persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie;
-Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice este constituţională în măsura în care prevederile art.41 alin.(2) lit.e) din lege, criticate prin obiecţia de neconstituţionalitate, nu se referă la cazurile în care Legea fundamentală admite în mod expres cumulul de funcţii.

Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiilor pronunţate de Curtea Constituţională va fi prezentată în cuprinsul deciziilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Deciziile sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică Preşedintelui României în vederea promulgării legii, potrivit art.77 alin.(3) din Constituţie.

În ceea ce priveşte Legea educaţiei naţionale, având în vedere că, în urma deliberărilor, nu s-a obţinut majoritatea de voturi cerută de art.6 coroborat cu art.51 alin.(1) teza a doua din Legea nr.47/1992, pentru adoptarea deciziilor, Curtea Constituţională a dispus repunerea pe rol a dosarului pentru data de 18 noiembrie 2009.

BIROUL DE PRESĂ AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Sursa: http://www.sindtutova.blospot.com/

Decizia Curtii Constitutionale nr. 842/2009

Curtea Constituţională


Decizie nr. 842/2009

din 02/06/2009
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 464 din 06/07/2009

referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ



Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, excepţie ridicată de Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ Ialomiţa în Dosarul nr. 3.294/98/2008 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă.
La apelul nominal răspunde Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ Ialomiţa, prin consilier juridic cu delegaţie la dosar, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 184D-189D/2009, nr. 295D-300D/2009, nr. 338D/2009, nr. 339D/2009, nr. 346D-nr. 354D/2009, nr. 358D-368D/2009, nr. 375D-377D/2009, nr. 422D/2009, nr. 431D-438D/2009, nr. 474D-476D/2009, nr. 518D-544D/2009, nr. 551D/2009, nr. 553D-563D/2009, nr. 585D/2009, nr. 586D/2009, nr.600D-602D/2009, nr. 607D-609D/2009, nr. 627D/2009, nr. 629D/2009, nr. 630D/2009, nr. 658D-661D/2009, nr. 688D/2009, nr. 710D/2009, nr. 742D-760D/2009, nr. 784D-786D/2009, nr. 815D-820D/2009, nr. 859D/2009 şi nr. 884D/2009, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identică cu cea ridicată în Dosarul nr. 59D/2009.
La apelul nominal răspunde consilier juridic, pentru Uniunea Sindicală Didactică Vaslui, în dosarele nr. 366D-368D/2009, nr. 522D-534D/2009, nr. 743D-746D/2009, nr. 784D/2009 şi nr. 818D/2009, pentru Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Buzău, în dosarele nr. 688D/2009, nr. 607D-609D/2009, nr. 553D-558D/2009, nr. 375D-377D/2009, nr. 474D-476D/2009 şi nr. 710D/2009, pentru Sindicatul Liber din Învăţământ Satu Mare, în dosarele nr. 184D-189D/2009, nr. 629D/2009, nr. 431D-438D/2009 şi nr. 346D-354D/2009, pentru Sindicatul Liber din Învăţământ zona Odorheiu Secuiesc, în Dosarul nr. 627D/2009, pentru Liga Sindicatelor din Învăţământ din Botoşani, în dosarele nr. 422D/2009 şi nr. 551D/2009, pentru Sindicatul Liber din Învăţământ Călăraşi, în dosarele nr. 338D/2009 şi nr. 339D/2009, precum şi pentru Sindicatul Democratic al Pedagogilor zona Târgu Secuiesc în dosarele nr. 658D-661D/2009 şi nr. 884D/2009. De asemenea, în dosarele nr. 375D/2009 şi nr. 556D/2009, răspunde consilierul juridic pentru partea primarul localităţii Movila Banului. Se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere identitatea dintre obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 184D-189D/2009, nr. 295D-300D/2009, nr. 338D/2009, nr. 339D/2009, nr. 346D-nr. 354D/2009, nr. 358D-368D/2009, nr. 375D -377D/2009, nr. 422D/2009, nr. 431D-438D/2009, nr. 474D-476D/2009, nr. 518D-544D/2009, nr. 551D/2009, nr. 553D-563D/2009, nr. 585D/2009, nr. 586D/2009, nr. 600D-602D/2009, nr. 607D-609D/2009, nr. 627D/2009, nr. 629D/2009, nr. 630D/2009, nr. 658D-661 D/2009, nr. 688D/2009, nr. 710D/2009, nr. 742D-760D/2009, nr. 784D-786D/2009, nr. 815D-820D/2009, nr. 859D/2009 şi nr. 884D/2009 la Dosarul nr. 59D/2009.
Reprezentanţii părţilor prezente, precum şi cel al Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 184D-189D/2009, nr. 295D-300D/2009, nr. 338D/2009, nr. 339D/2009, nr. 346D-nr. 354D/2009, nr. 358D-368D/2009, nr. 375D-377D/2009, nr. 422D/2009, nr. 431D-438D/2009, nr. 474D-476D/2009, nr. 518D-544D/2009, nr. 551D/2009, nr. 553D-563D/2009, nr. 585D/2009, nr. 586D/2009, nr. 600D-602D/2009, nr. 607D-609D/2009, nr. 627D/2009, nr. 629D/2009, nr. 630D/2009, nr. 658D-661 D/2009, nr. 688D/2009, nr. 710D/2009, nr. 742D-760D/2009, nr. 784D-786D/2009, nr. 815D-820D/2009, nr. 859D/2009 şi nr. 884D/2009 la Dosarul nr. 59D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei, care, în esenţă, solicită admiterea acesteia pentru faptul că ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern contravine voinţei Parlamentului aşa cum aceasta a fost exprimată prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ.
Reprezentantul primarului localităţii Movila Banului lasă la aprecierea Curţii soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Ministerul Public solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, o atare soluţie fiind justificată, pentru identitate de raţiune, de considerentele care au stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008.

C U R T E A,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 10 decembrie 2008, 16 decembrie 2008, 8 ianuarie 2009, 12 ianuarie 2009, 14 ianuarie 2009, 15 ianuarie 2009, 19 ianuarie 2009, 22 ianuarie 2009, 26 ianuarie 2009, 28 ianuarie 2009, 29 ianuarie 2009, 2 februarie 2009, 5 februarie 2009, 9 februarie 2009, 11 februarie 2009, 12 februarie 2009, 19 februarie 2009, 25 februarie 2009 şi 26 februarie 2009, pronunţate în dosarele nr. 3.294/98/2008, nr. 4.535/83/2008, nr. 4.537/83/2008, nr. 4.532/83/2008, nr. 4.508/83/2008, nr. 4.506/83/2008, nr. 4.504/83/2008, nr. 3.915/89/2008, nr. 3.918/89/2008, nr. 3.921/89/2008, nr. 3.926/89/2008, nr. 3.945/89/2008, nr. 3.948/89/2008, nr. 3.912/89/2008, nr. 3.942/89/2008, nr. 3.939/89/2008, nr. 3.933/89/2008, nr. 3.951/89/2008, nr. 3.954/89/2008, nr. 3.929/89/2008, nr. 3.928/89/2008, nr. 3.936/89/2008, nr. 3.839/89/2008, nr. 3.841/89/2008, nr. 4.583/83/2008, nr. 4.586/83/2008, nr. 4.588/83/2008, nr. 4.589/83/2008, nr. 4.503/83/2008, nr. 4.592/83/2008, nr. 4.505/83/2008, nr. 4.507/83/2008, nr. 4.579/83/2008, nr. 4.597/83/2008, nr. 4.626/83/2008, nr. 4.678/83/2008, nr. 4.680/83/2008, nr. 4.684/83/2008, nr. 4.687/83/2008, nr. 4.688/83/2008, nr. 4.689/83/2008, nr. 3.931/89/2008, nr. 3.934/89/2008, nr. 3.952/89/2008, nr. 3.955/89/2008, nr. 3.869/89/2008, nr. 3.870/89/2008, nr. 3.872/89/2008, nr. 3.873/89/2008, nr. 3.865/89/2008, nr. 3.866/89/2008, nr. 3.867/89/2008, nr. 3.868/89/2008, nr. 3.859/89/2008, nr. 3.861/89/2008, nr. 3.862/89/2008, nr. 3.863/89/2008, nr. 3.864/89/2008, nr. 3.910/89/2008, nr. 3.913/89/2008, nr. 3.916/89/2008, nr. 3.919/89/2008, nr. 3.925/89/2008, nr. 3.937/89/2008, nr. 3.946/89/2008, nr. 3.949/89/2008, nr. 3.940/89/2008, nr. 3.943/89/2008, nr. 4.808/83/2008, nr. 3.909/89/2008, nr. 4.512/114/2008, nr. 4.612/114/2008, nr. 4.459/114/2008, nr. 4.513/114/2008, nr. 4.484/114/2008, nr. 4.423/114/2008, nr. 5.153/40/2008, nr. 4.457/114/2008, nr. 4.630/114/2008, nr. 4.483/114/2008, nr. 4.613/114/2008, nr. 4.641/114/2008, nr. 4.640/114/2008, nr. 4.636/114/2008, nr. 4.631/114/2008, nr. 10/114/2009, nr. 4.485/114/2008, nr. 5.152/40/2008, nr. 4.724/114/2008, nr. 4.723/114/2008, nr. 4.377/114/2008, nr. 370/114/2009, nr. 4.694/114/2008, nr. 458/114/2009, nr. 3.950/89/2008, nr. 3.842/89/2008, nr. 3.840/89/2008, nr. 3.838/89/2008, nr. 3.837/89/2008, nr. 3.941/89/2008, nr. 3.938/89/2008, nr. 3.944/89/2008, nr. 3.947/89/2008, nr. 3.917/89/2008, nr. 3.920/89/2008, nr. 3.922/89/2008, nr. 3.914/89/2008, nr. 3.911/89/2008, nr. 3.923/89/2008, nr. 3.953/89/2008, nr. 3.930/89/2008, nr. 3.932/89/2008, nr. 3.935/89/2008, nr. 4.086/89/2008, nr. 4.088/89/2008, nr. 4.090/89/2008, nr. 3.871/89/2008, nr. 3.924/89/2008, nr. 3.927/89/2008, nr. 4.085/89/2008, nr.4.087/89/2008, nr. 4.089/89/2008, nr. 2.526/116/2008, nr. 2.527/116/2008, nr. 1.979/119/2008, nr. 1.978/119/2008, nr. 1.977/119/2008, nr. 1.976/119/2008, nr. 3.229/96/2008, nr. 1.975/119/2008, nr. 178/119/2009, nr. 3/119/2009, nr. 177/119/2009, nr. 2/119/2009, nr. 69/99/2009 şi nr. 133/119/2009, Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă, Tribunalul Satu Mare - Secţia civilă, Tribunalul Buzău - Secţia civilă, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă, Tribunalul Vaslui - Secţia civilă, Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă, Tribunalul Covasna - Secţia civilă, Tribunalul Harghita - Secţia civilă şi Tribunalul Iaşi - Secţia civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, excepţie ridicată de Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ Ialomiţa, Sindicatul Liber din Învăţământ Satu Mare, Sindicatul Liber zona Huşi, Uniunea Sindicală Didactică Vaslui, Sindicatul Învăţământ Tutova din Bârlad, Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Buzău, Uniunea Teritorială a Sindicatelor din Învăţământul Preuniversitar din Râmnicu Sărat, Liga Sindicatelor din Învăţământ din Botoşani, Convenţia Judeţeană a Sindicatelor din Învăţământ Vaslui, Sindicatul Liber din Învăţământ Călăraşi, Sindicatul Democratic al Pedagogilor zona Târgu Secuiesc, Sindicatul Liber din Învăţământ zona Odorheiu Secuiesc şi Uniunea Sindicală Judeţeană - F.E.N. Iaşi în cauze care au ca obiect pretenţii băneşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se apreciază că prin adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă Guvernul refuză să aplice o lege adoptată de Parlament, ceea ce încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (4), precum şi ale art. 61 alin. (1). De asemenea, se arată că Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă cu încălcarea exigenţelor stabilite de art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, întrucât nu a indicat situaţia extraordinară care a stat la baza emiterii acesteia, nu a motivat corespunzător urgenţa acestei reglementări şi a afectat drepturile constituţionale ale personalului didactic, şi anume dreptul la un nivel de trai decent şi protecţia socială a muncii.
În final, se consideră că au fost încălcate şi prevederile art. 102 alin. (1) şi (2), precum şi cele ale art. 141 din Constituţie, întrucât Guvernul nu a consultat Consiliul Economic şi Social atunci când a adoptat această ordonanţă de urgenţă.
Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă, Tribunalul Satu Mare - Secţia civilă, Tribunalul Vaslui - Secţia civilă, Tribunalul Buzău - Secţia civilă, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă, Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă, Tribunalul Covasna - Secţia civilă şi Tribunalul Iaşi - Secţia civilă apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind întemeiată.
Tribunalul Harghita - Secţia civilă nu şi-a exprimat opinia, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt neconstituţionale, invocând considerentele de principiu care au stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

C U R T E A,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. I pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 11 noiembrie 2008, care au următorul cuprins:
- Art. I: "Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...]
2. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
«Art. 1. - (1) În cursul anului 2008 salariile de bază ale personalului didactic din învăţământ, stabilite potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 6/2005, cu modificările ulterioare, se majorează după cum urmează:
a) pentru funcţia de profesor universitar prevăzută în anexa nr. 1.1, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este următoarea:
- 1 ianuarie - 31 martie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 230,247 lei;
- 1 aprilie - 30 septembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 244,061 lei;
- 1 octombrie - 31 decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 266,026 lei;
b) coeficienţii de multiplicare prevăzuţi pentru funcţiile didactice de predare cu gradul didactic II, definitiv, debutant, cele cu studii de nivel liceal fără pregătire de specialitate şi pentru funcţiile didactice auxiliare se majorează cu 10% începând cu data de 1 ianuarie 2008, faţă de nivelul din 31 decembrie 2007;
c) pentru funcţiile didactice prevăzute în anexele nr. 1.2, 2 şi 3, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este următoarea:
- 1 ianuarie - 31 martie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 259,593 lei;
- 1 aprilie - 30 septembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 275,168 lei;
- 1 octombrie - 31 decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 299,933 lei.
(2) Indemnizaţiile pentru persoanele care ocupă funcţii de conducere specifice, precum şi indemnizaţiile pentru îndeplinirea unor activităţi specifice învăţământului sunt prevăzute în anexele nr. 4 şi 5.»
3. După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11, cu următorul cuprins:
«Art. 11. - (1) În cursul anului 2009 salariile de bază ale personalului didactic din învăţământ, stabilite potrivit anexelor nr. 1.1, 1.2, 2 şi 3, se majorează după cum urmează:
a) pentru perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2009, coeficienţii de multiplicare şi valorile coeficientului de multiplicare 1,000 sunt prevăzuţi pentru toate funcţiile didactice şi didactice auxiliare în anexele nr. 1.1a, 1.2a, 2a şi 3a;
b) pentru perioada 1 martie - 31 august 2009 se va acorda o treime din creşterea salariilor de bază obţinute prin aplicarea coeficienţilor de multiplicare şi a valorilor coeficientului de multiplicare 1,000 prevăzuţi pentru toate funcţiile didactice şi didactice auxiliare în anexele nr. 1.1b, 1.2b, 2b şi 3b;
c) pentru perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2009, coeficienţii de multiplicare şi valorile coeficientului de multiplicare 1,000 sunt prevăzuţi pentru toate funcţiile didactice şi didactice auxiliare în anexele nr. 1.1b, 1.2b, 2b şi 3b.
(2) Indemnizaţiile pentru persoanele care ocupă funcţii de conducere specifice, precum şi indemnizaţiile pentru îndeplinirea unor activităţi specifice învăţământului pentru anul 2009 sunt cele prevăzute în anexele nr. 4 şi 5»".
Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind caracterul de stat de drept, ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, ale art. 41 alin. (2) privind dreptul salariaţilor la măsuri de protecţie socială, ale art. 47 privind nivelul de trai, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, ale art. 102 alin. (1) şi (2) privind rolul Guvernului, ale art. 115 alin. (4) şi (6) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă, precum şi ale art. 141 privind Consiliul Economic şi Social.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea observă că prevederile art. I pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 reduc în mod substanţial majorările salariale la care ar fi avut dreptul personalul din învăţământ în temeiul Legii nr. 221/2008 de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008, a declarat neconstituţională o reglementare similară adoptată de Guvern tot printr-o ordonanţă de urgenţă. Astfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învăţământ în anul 2008 modifica unele prevederi ale Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, astfel cum fusese aprobată prin Legea nr. 221/2008, reducând majorările salariale stabilite de Parlament. Curtea, prin decizia menţionată, a statuat că adoptarea ordonanţelor de urgenţă numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învăţământ adoptate de Parlament încalcă art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) şi art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. Totodată, o asemenea măsură este contrară dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, coroborate cu cele ale art. 41 şi art. 47 alin. (1) din Legea fundamentală. În consecinţă, Curtea a constatat şi încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora, "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".
Raportând cele reţinute prin considerentele care au stat la baza Deciziei nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008 la prezenta cauză, Curtea observă că acestea sunt aplicabile mutatis mutandis şi cu privire la situaţia creată prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008. Ca urmare, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 încalcă prevederile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 41, art. 47 alin. (1), art. 61 alin. (1) şi art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie.
De asemenea, Curtea reţine că, în pofida faptului că unele dispoziţii cuprinse în art. I pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 şi-au încetat efectele, fiind norme cu aplicare limitată în timp, neconstituţionalitatea constatată loveşte actul normativ în ansamblul său, astfel că efectele prezentei decizii se întind şi cu privire la dispoziţiile legale care nu mai sunt în vigoare. O asemenea concluzie se impune, având în vedere chiar considerentele de principiu ale Deciziei nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, prin care Curtea a stabilit că neconstituţionalitatea reţinută loveşte întreaga ordonanţă de urgenţă, chiar dacă unele prevederi ale sale au fost abrogate anterior pronunţării respectivei decizii.
Mai mult, Curtea constată că ar fi discriminatoriu ca numai unele prevederi dintr-o ordonanţă de urgenţă să se aplice şi să îşi producă efectele pentru perioada de până la 30 aprilie 2009 şi celelalte, care vizează perioada de după 1 mai 2009, să fie neconstituţionale şi să îşi înceteze aplicabilitatea, prin efectul unei decizii de admitere, în condiţiile în care art. I pct. 2 şi 3 este lovit de acelaşi viciu de neconstituţionalitate extrinsec, întrucât creşterile salariale preconizate prin Legea nr. 221/2008 nu au fost acordate nici pentru anul 2008 şi nici pentru anul 2009, contrar voinţei Parlamentului.
Cele reţinute fac inutilă analiza excepţiei de neconstituţionalitate în raport cu celelalte prevederi constituţionale invocate în susţinerea acesteia.
În consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate invocată urmează să fie admisă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art.11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ Ialomiţa, Sindicatul Liber din Învăţământ Satu Mare, Sindicatul Liber zona Huşi, Uniunea Sindicală Didactică Vaslui, Sindicatul Învăţământ Tutova din Bârlad, Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Buzău, Uniunea Teritorială a Sindicatelor din Învăţământul Preuniversitar din Râmnicu Sărat, Liga Sindicatelor din Învăţământ din Botoşani, Convenţia Judeţeană a Sindicatelor din Învăţământ Vaslui, Sindicatul Liber din Învăţământ Călăraşi, Sindicatul Democratic al Pedagogilor zona Târgu Secuiesc, Sindicatul Liber din Învăţământ zona Odorheiu Secuiesc şi Uniunea Sindicală Judeţeană - F.E.N. Iaşi în dosarele nr. 3.294/98/2008, nr. 4.535/83/2008, nr. 4.537/83/2008, nr. 4.532/83/2008, nr. 4.508/83/2008, nr. 4.506/83/2008, nr. 4.504/83/2008, nr. 3.915/89/2008, nr. 3.918/89/2008, nr. 3.921/89/2008, nr. 3.926/89/2008, nr. 3.945/89/2008, nr. 3.948/89/2008, nr. 3.912/89/2008, nr. 3.942/89/2008, nr. 3.939/89/2008, nr. 3.933/89/2008, nr. 3.951/89/2008, nr. 3.954/89/2008, nr. 3.929/89/2008, nr. 3.928/89/2008, nr. 3.936/89/2008, nr. 3.839/89/2008, nr. 3.841/89/2008, nr. 4.583/83/2008, nr. 4.586/83/2008, nr. 4.588/83/2008, nr. 4.589/83/2008, nr. 4.503/83/2008, nr. 4.592/83/2008, nr. 4.505/83/2008, nr. 4.507/83/2008, nr. 4.579/83/2008, nr. 4.597/83/2008, nr. 4.626/83/2008, nr. 4.678/83/2008, nr. 4.680/83/2008, nr. 4.684/83/2008, nr. 4.687/83/2008, nr. 4.688/83/2008, nr. 4.689/83/2008, nr. 3.931/89/2008, nr. 3.934/89/2008, nr. 3.952/89/2008, nr. 3.955/89/2008, nr. 3.869/89/2008, nr. 3.870/89/2008, nr. 3.872/89/2008, nr. 3.873/89/2008, nr. 3.865/89/2008, nr. 3.866/89/2008, nr. 3.867/89/2008, nr. 3.868/89/2008, nr. 3.859/89/2008, nr. 3.861/89/2008, nr. 3.862/89/2008, nr. 3.863/89/2008, nr. 3.864/89/2008, nr. 3.910/89/2008, nr. 3.913/89/2008, nr. 3.916/89/2008, nr. 3.919/89/2008, nr. 3.925/89/2008, nr. 3.937/89/2008, nr. 3.946/89/2008, nr. 3.949/89/2008, nr. 3.940/89/2008, nr. 3.943/89/2008, nr. 4.808/83/2008, nr. 3.909/89/2008, nr. 4.512/114/2008, nr. 4.612/114/2008, nr. 4.459/114/2008, nr. 4.513/114/2008, nr. 4.484/114/2008, nr. 4.423/114/2008, nr. 5.153/40/2008, nr. 4.457/114/2008, nr. 4.630/114/2008, nr. 4.483/114/2008, nr. 4.613/114/2008, nr. 4.641/114/2008, nr. 4.640/114/2008, nr. 4.636/114/2008, nr. 4.631/114/2008, nr. 10/114/2009, nr. 4.485/114/2008, nr. 5.152/40/2008, nr. 4.724/114/2008, nr. 4.723/114/2008, nr. 4.377/114/2008, nr. 370/114/2009, nr. 4.694/114/2008, nr. 458/114/2009, nr. 3.950/89/2008, nr. 3.842/89/2008, nr. 3.840/89/2008, nr. 3.838/89/2008, nr. 3.837/89/2008, nr. 3.941/89/2008, nr. 3.938/89/2008, nr. 3.944/89/2008, nr. 3.947/89/2008, nr. 3.917/89/2008, nr. 3.920/89/2008, nr. 3.922/89/2008, nr. 3.914/89/2008, nr. 3.911/89/2008, nr. 3.923/89/2008, nr. 3.953/89/2008, nr. 3.930/89/2008, nr. 3.932/89/2008, nr. 3.935/89/2008, nr. 4.086/89/2008, nr. 4.088/89/2008, nr. 4.090/89/2008, nr. 3.871/89/2008, nr. 3.924/89/2008, nr. 3.927/89/2008, nr. 4.085/89/2008, nr. 4.087/89/2008, nr. 4.089/89/2008, nr. 2.526/116/2008, nr. 2.527/116/2008, nr. 1.979/119/2008, nr. 1.978/119/2008, nr. 1.977/119/2008, nr. 1.976/119/2008, nr. 3.229/96/2008, nr. 1.975/119/2008, nr. 178/119/2009, nr. 3/119/2009, nr. 177/119/2009, nr. 2/119/2009, nr. 69/99/2009 şi nr. 133/119/2009 ale Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă, Tribunalului Satu Mare - Secţia civilă, Tribunalului Buzău - Secţia civilă, Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, Tribunalului Vaslui - Secţia civilă, Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă, Tribunalului Covasna - Secţia civilă, Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi Tribunalului Iaşi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. I pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ sunt neconstituţionale.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 iunie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,Benke Karoly

FSLI SE ADRESEAZĂ AVOCATULUI POPORULUI PENTRU SESIZAREA CURȚII CONSTITUȚIONALE

Prin adresa nr. 153/29.06.2009, FSLI a solicitat Avocatului Poporului sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea prevederilor OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

DECIZIE * Curtea Constitutionala a Romaniei a decis in favoarea cumulului

Pensia si salariul nu sunt incompatibile

324 de profesori pensionari, dar care inca predau in judetul Cluj pot rasufla usuratie. Ieri, Curtea Constitutionala (CCR) a declarat neconstitutionala Ordonanta care interzicea cumulul pensiei cu veniturile de la stat.

Lidera Sindicatului Liber din Invatamintul Preuniversitar Cluj (SLIPC), Lucia Cojocaru, a declarat pentru monitorul ca Ordonanta care interzicea cumulul pensiilor cu veniturile de la stat avea, oricum, foarte multe lacune. "Pe de o parte, aveam promisiuni ca Ministerul Educatiei va obtine pentru cadrele didactice anumite derogari. Din teritoriu veneau foarte multe nemultumiri, deoarece cadrele didactice pensionate, care trebuiau sa aleaga intre pensie si salariu, pierdeau foarte multe drepturi, ma refer la concediu si la sporuri. Pe de alta parte, cadrele nedidactice nu stiau cum o sa fie incadrate", a spus Cojocaru. Potrivit Inspectoratului Scolar Judetean Cluj, in urma ultimului concurs de titularizare din toamna au ramas vacante 440 de posturi. In Colegiul Medicilor Cluj se afla 150 de doctori care au solicitat drept de libera practica. In plus, alte citeva sute de asistente si moase se afla in dubla ipostaza. "Mi se pare normal sa fie declarata neconstitutionala Ordonanta, din moment ce ingradeste dreptul la munca", a spus ieri pentru monitorul Stefan Roman, liderul sindicatului Sanitas. In repetate rinduri, el a aratat ca, in conditiile in care Romania se confrunta cu un deficit de cadre medicale, Ordonanta ar fi fost absurda.
"Decizia CCR va fi respectata"
"Desi imi este greu sa accept si sa inteleg decizia CCR, ea va fi respectata. Ramin la parerea mea, ca nu am restrins dreptul la munca, ci dezmatul pe bani publici. (...) Guvernul este hotarit sa duca mai departe batalia impotriva salariilor si pensiilor de lux", a spus ieri premierul Emil Boc.
Educatia si Sanatatea mai asteapta
Sindicatele din Invatamint si Sanatate stau ca pe ghimpi. Surse oficiale citate de NewsIn au declarat ca se va reduce procentul alocat acestor doua ramuri. Pentru Educatie ar fi stabilit un procent de sub 6% din PIB, iar pentru Sanatate mai putin de 4%. "Nu ar fi nici o noutate, deoarece la nivel declarativ se spun multe. Noi avem deocamdata declaratia ministrului Ecaterina Andronescu ca vor fi puse in aplicare majorarile salariale cu 33% doar pentru sistemul preuniversitar", a declarat Lucia Cojocaru, presedinta SLIPC. "Ar fi dezastruos sa se dea mai putin de 4% pentru Sanatate. 4% e total insuficient", a declarat Stefan Roman, liderul Sanitas Cluj.

Sursa: http://www.monitorulcj.ro/cms/site/m_cj/news/pensia_si_salariul_nu_sint_incompatibile_56057.html

Decizie nr. 1221/2008 neconstituţionalitatea dispoziţiilor O.U.G. nr. 136/2008

Curtea Constituţională

Decizie nr. 1221/2008
din 12/11/2008
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 804 din 02/12/2008
referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învăţământ în anul 2008

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecătorI
on Tiucă - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent-şef

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învăţământ în anul 2008, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului.
Dezbaterile au avut loc în Şedinţa publică din data de 11 noiembrie 2008 şi au fost consemnate în încheierea din aceea dată când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea la 12 noiembrie 2008.
C U R T E A,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Adresa nr. 9.091 din 3 noiembrie 2008, trimisă Curţii Constituţionale în temeiul prevederilor art. 146 lit. d) teza finală din Constituţie, Avocatul Poporului a ridicat direct excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învăţământ în anul 2008.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că actul normativ menţionat nu este conform cu prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5), art. 20 alin. (1), art. 41 alin. (4), art. 61 alin. (1), art. 102 alin. (1), art. 111 alin. (1), art. 115 alin. (6) şi cu cele ale unor dispoziţii din pacte şi tratate la care România este parte, precum art. 23 alin. (3) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 7 lit. a) din Pactul internaţional din 16 decembrie 1966 cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, Partea I pct. 4 şi Partea II art. 4 din Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, art. 2 pct. 1 şi art. 11 pct. 2 din Convenţia nr. 95/1949 privind protecţia salariului, Convenţia nr. 100/1951 privind egalitatea de remunerare a mâinii de lucru masculine şi a mâinii de lucru feminine, pentru o muncă de valoare egală, şi art. 2 pct. 1 din Convenţia nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, în special în ce priveşte ţările în curs de dezvoltare.
În acest sens, arată că prin emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008, Guvernul încearcă să se situeze "într-o poziţie opusă şi conflictuală cu Parlamentul" care, în cadrul celor trei puteri, "are o poziţie primordială", înfăptuind funcţia legislativă şi gestionând procesul decizional. Funcţia executivă realizată de Guvern este în mod evident subordonată şi controlată de Parlament, rolul acestuia fiind acela de "a executa legile", iar "nu de a obstrucţiona aplicarea lor". În aceste condiţii, ordonanţa criticată "se prezintă ca un refuz explicit al Guvernului de a aplica şi executa legea votată de către Parlament şi promulgată de Preşedintele României. Prin aceasta se încalcă comportamentul constituţional loial, comportament care rezultă din principiul separaţiei şi echilibrului puterilor".
În continuare, autorul excepţiei susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008 înfrânge prevederile constituţionale privind delegarea legislativă. Acest procedeu constituţional este utilizat de Guvern "în emiterea de norme cu putere de lege în situaţiile în care Parlamentul este în imposibilitatea de a-şi îndeplini funcţia legislativă"; în niciun caz "nu implică dreptul executivului de a se opune legislativului, de a-l contracara, intrând astfel într-un conflict constituţional".
În fine, Avocatul Poporului apreciază că alin. (6) al art. 115 din Constituţie se opune actului normativ criticat, deoarece ordonanţa de urgenţă nu poate afecta drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de aceasta. Astfel, consideră că dreptul la salariu este un drept fundamental, fapt care rezultă din prevederile constituţionale ale art. 41 alin. (4) şi din cele ale pactelor şi convenţiilor mai sus enumerate.
În conformitate cu dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 47/1992, sesizarea a fost transmisă preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că pentru ca un act normativ să poată fi considerat neconstituţional este necesar ca dispoziţiile sale să înfrângă prevederi ale Constituţiei, or textele invocate de Avocatul Poporului reprezintă enunţuri de principiu prin care se reglementează într-o manieră generală raporturi instituţionale între Parlament şi Guvern. De asemenea, precizează că "orice Constituţie ocroteşte drepturi existente şi nu drepturi viitoare".
Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază critica formulată de Avocatul Poporului ca fiind inadmisibilă, deoarece motivarea se axează pe situaţia de fapt, pe chestiuni de oportunitate în colaborarea dintre puteri şi interpretări excesive ale autorului, sub multe aspecte indicându-se doar textul constituţional, fără o argumentaţie solidă.
Guvernul a trimis Adresa nr. 5/6.046/C.P.T. din 11 noiembrie 2008, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 12.224 din 11 noiembrie 2008, prin care informează că, în şedinţa din 10 noiembrie 2008, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 11 noiembrie 2008. Prin dispoziţiile acestei ordonanţe a fost abrogată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008, astfel că excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului a rămas fără obiect.
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, adresele depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) teza finală din Constituţie şi celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 10 şi 29-33 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învăţământ în anul 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 31 octombrie 2008.
Avocatul Poporului susţine că dispoziţiile acestei ordonanţe înfrâng prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) - Statul român, art. 20 alin. (1) - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 alin. (4) - Munca şi protecţia socială a muncii, art. 61 alin. (1) - Rolul şi structura Parlamentului, art. 102 alin. (1) - Rolul şi structura Guvernului, art. 111 alin. (1) - Informarea Parlamentului şi art. 115 alin. (6) - Delegarea legislativă, precum şi dispoziţii din pacte şi tratate la care România este parte, precum art. 23 alin. (3) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 7 lit. a) din Pactul internaţional din 16 decembrie 1966 cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, ratificat prin Decretul nr. 212 din 31 octombrie 1974, publicat în Buletinul Oficial nr. 146 din 20 noiembrie 1974, Partea I pct. 4 şi Partea II art. 4 din Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată prin Legea nr. 74 din 3 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 4 mai 1999, art. 2 pct. 1 şi art. 11 pct. 2 din Convenţia nr. 95/1949 privind protecţia salariului, ratificată prin Decretul nr. 284/1973, publicat în Buletinul Oficial nr. 81 din 6 iunie 1973, Convenţia nr. 100/1951 privind egalitatea de remunerare a mâinii de lucru masculine şi a mâinii de lucru feminine, pentru o muncă de valoare egală, ratificată prin Decretul nr. 213/1957, publicat în Buletinul Oficial nr. 4 din 18 ianuarie 1958, şi art. 2 pct. 1 din Convenţia nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, în special în ce priveşte ţările în curs de dezvoltare, ratificată prin Decretul nr. 83/1975, publicat în Buletinul Oficial nr. 86 din 2 august 1975.
Analizând sesizarea, Curtea Constituţională urmează să admită excepţia de neconstituţionalitate formulată de Avocatul Poporului, în sensul şi pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
Astfel, Curtea observă că art. 1 alin. (4) din Constituţie a instituit principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, ceea ce presupune, pe de o parte, că niciuna dintre cele trei puteri nu poate interveni în activitatea celorlalte puteri, iar pe de altă parte, presupune controlul prevăzut de lege asupra actelor emise de fiecare putere în parte.
Curtea reţine că relaţia dintre puterea legislativă şi cea executivă se exprimă prin competenţa conferită Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă în condiţiile stabilite de art. 115 alin. (4) din Constituţie. Astfel, ordonanţa de urgenţă, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă faţă unei situaţii extraordinare, se justifică prin necesitatea şi urgenţa reglementării acestei situaţii care, datorită circumstanţelor sale, impune adoptarea de soluţii imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Or, adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă nr. 136/2008 nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învăţământ adoptată de Parlament. Aşa fiind, în condiţiile în care legiuitorul primar a stabilit deja prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2008, condiţiile şi criteriile de acordare a acestor creşteri salariale, Guvernul, prin intervenţia sa ulterioară, intră în conflict cu prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării".
În continuare, Curtea constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008 înfrâng şi prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, deoarece afectează drepturi fundamentale, precum dreptul la muncă şi la protecţia socială a muncii şi dreptul la un nivelul de trai decent, aşa cum sunt consfinţite în prevederile constituţionale ale art. 41 şi art. 47 alin. (1). Prin conţinutul lor, acestea sunt drepturi complexe care includ şi dreptul la salariu şi dreptul la condiţii rezonabile de viaţă, care să asigure un trai civilizat şi decent cetăţenilor.
Întrucât ordonanţa de urgenţă dedusă controlului nu satisface exigenţele constituţionale ale art. 61 alin. (1) şi art. 115 alin. (6), Curtea constată că aceasta este viciată de neconstituţionalitate.
Având în vedere argumentele expuse, Curtea reţine că nerespectarea acestor norme constituţionale atrage şi înfrângerea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".
În fine, Curtea constată că neconstituţionalitatea reţinută în condiţiile arătate mai sus loveşte actul normativ în ansamblul său, astfel că abrogarea dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului a Guvernului nr. 136/2008 prin cele ale art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, ulterior sesizării instanţei constituţionale, nu mai are nicio relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 32 şi 33 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
D E C I D E:
Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învăţământ în anul 2008 sunt neconstituţionale.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 noiembrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,Doina Suliman

Sursa: http://www.fsli.ro/info2008/Decizie_nr_1221_din_2008_nectionalitate_OUG_136.2008

Avocatul Poporului spune că noua ordonanţă de urgenţă pe salarii este neconstituţională

Premierul României trebuie sa intre in legalitate! Avertismentul vine din partea Avocatului Poporului care spune că noua ordonanţă de urgenţă care priveşte salariile profesorilor este la fel de neconstituţională ca prima. Declaraţiile au fost făcute în exclusivitate la Realitatea TV.
"Suntem în prezenţa unui conflict constituţional grav între Parlament şi Guvern. Parlamentul, printr-o lege promulgată de preşedintele României, a stabilit un lucru, Guvernul se opune aplicării legii", consideră Ioan Muraru. "Eu nu concep ca o încălcare gravă şi repetată a Constituţiei să rămână fără sancţiuni. Primul ministru trebuie să intre în legalitate", a adăugat el.
Avocatul Poporului crede că verdictul Curţii Constituţionale va fi pentru cea de-a doua ordonanţă, ce prevede majorări salariale pentru profesori cu 28%, la fel ca în cazul primeia, acela de neconstituţionalitate. "Această OUG, a doua, nu răspunde motivaţiei noastre admise de CCR pentru respingerea primei OUG. Noua ordonanţă va avea aceeaşi soartă", crede Muraru.
Ioan Muraru susţine că din moment ce Guvernul a depus la Curte cea de-a doua ordonanţă chiar în timpul derulării procedurii, judecătorii ar fi trebuit să o includă în acelaşi dosar. Muraru spune că va aştepta motivarea Curţii Constituţionale în cazul primei ordonanţe. Dacă va constata că magistraţii au despărţit cele două documente, Avocatul Poporului va depune o contestaţie şi în cazul celei de-a doua ordonanţe de urgenţă.

Sursa: http://www.realitatea.net/avocatul-poporului-spune-ca-noua-ordonanta-de-urgenta-pe-salarii-este-neconstitutionala_390066.html

CCR a amânat pentru mâine pronunţarea pe sesizarea Avocatului Poporului faţă de ordonanţa ce prevede amânarea majorărilor salariale

Confuzie generală în legătură cu salariile profesorilor. Astăzi, nimeni nu poate spune dacă majorările sunt de 28 sau de 50 la sută şi când se vor aplica. Curtea Constituţinală va da mâine un verdict cu privire la constituţionalitatea amânării majorării. Şi povestea salariilor nu se opreşte aici. Până la o decizie a Curţii, noua ordonanţă a Guvernului a ajuns la Parlament.
Curtea Constituţională a primit o cerere de la Guvern prin care i se solictă să nu mai analizeze amânarea majorărilor întrucât ordonanţa dată ieri seară abrogă tocmai această amânare. Noua ordonanţă a fsot publicată astăzi în Monitorul Oficial.
Reprezentantul Avocatului Poporului a susţinut că nu are dovada că noua ordonanţă s-ar fi publicat şi că nu îşi retrage sesizarea.
Procurorul de şedinţă a confirmat că, dacă dispoziţiile ordonanţei atacate au fost abrogate, excepţia este inadmisibilă.
CCR trebuia să dezbată astăzi excepţia de neconstituţionalitate invocată de Avocatul Poporului la Ordonanţa de Urgenţă prin care a fost amânată până în aprilie 2009 creşterea cu 50% a salariilor profesorilor, în contextul în care Executivul a adoptat, luni, o nouă OUG menită să amâne aceste creşteri.

Sursa: Realitatea TV

Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constitutionala ordonanţa de amânare a creşterii salariilor profesorilor

Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituţională Ordonanţa de Urgenţă prin care a fost amânată până în aprilie 2009 creşterea cu 50% a salariilor profesorilor, principalul argument fiind nerespectarea de către Executiv a separaţiei puterilor în stat.

Avocatul Poporului a atacat la CCR ordonanţa Cabinetului Tăriceanu, iar judecătorii CCR au stabilit ca excepţiile de constituţionalitate ridicate să fie dezbătute la 11 noiembrie.Principalul argument al Avocatului Poporului invocat în contestaţie este nerespectarea de către Guvern a separaţiei puterilor în stat, în sensul că Executivul a decis să amâne aplicarea unei legi care avea un termen decis de Parlament şi Preşedinţie.
De asemenea, Avocatul Poporului mai este de părere că Guvernul a depăşit cadrul constituţional în momentul în care a ales formula ordonanţei de urgenţă ca mijloc procedural de amânare a creşterii de salarii, întrucât Executivul nu ar avea abilitare pentru acest domeniu. Nu în ultimul rând, Avocatul Poporului a considerat că Guvernul nu poate folosi ca temei de legiferare delegare de atribuţii, câtă vreme legea fusese votată de Parlament şi promulgată de şeful statului.Guvernul a amânat intrarea în vigoare a creşterilor cu 50% a salariilor cadrelor didactice până în aprilie 2009.
Executivul a motivat şi refuzul de a mări salariile cadrelor didactice în condiţiile Legii adoptate de Parlament. Astfel, potrivit preambulului Ordonanţei de Urgenţă emise de Guvern, cheltuielile de personal suplimentare generate de mărirea salariilor cadrelor didactice sunt de 711 milioane de lei pentru perioada rămasă din 2008, ceea ce reprezintă 0,14% din PIB, şi de 4.265 milioane de lei pentru întregul an 2009, respectiv 0,74% din PIB. "În actualul context economic mondial extrem de dificil, care se reflectă şi asupra României, efortul financiar al măririi salariilor cadrelor didactice nu poate fi susţinut. O astfel de măsură ar obliga la majorarea deficitului bugetar sau la reducerea drastică a cheltuielilor cu investiţiile", se arată în documentul oficial.
Guvernul consideră că majorarea salarială ar duce la instabilitate economică şi la "irosirea câştigurilor" macroeconomice obţinute în ultimii ani, existând riscul întoarcerii la stadiul deceniului trecut, cu "urmări dramatice" asupra nivelului de trai.
Ca urmare a deciziei Cabinetului Tăriceanu, PD-L a depus deja o moţiune de cenzură în Parlament, iar PSD a anunţat că doreşte discutarea de urgenţă a textului OUG şi respingerea ei, înainte de încheierea mandatului actualului Legislativ. Senatul a discutat deja în comisia de specialitate şi a respins ordonanţa Cabinetului, urmând ca în curând să fie dezbătută de plen.

Sursa: NewsIn