Curtea Constituţională a anunţat că noul act normativ referitor la educaţie, adoptat prin asumarea răspunderii guvernamentale, nu încalcă legea fundamentală. Decizia a fost luată cu şapte voturi "pentru" şi două "împotrivă".Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, reclamase procedura prin care a fost adoptat actul normativ.
Într-o altă sesizare depusă, parlamentarii PSD şi PNL contestă legea pe fond, invocând mai multe articole referitoare la predarea în limbile minorităţilor.
Curtea Constituţională s-a pronunţat deja, în ultimii doi ani, de două ori pe Legea Educaţiei, pe chestiuni de procedură.
"Tergiversarea punerii în aplicare a legii aparţine celor care se tem că pierd privilegii nelegitime", a declarat Funeriu înainte de analiza CCR. .
În opinia sa, legea elimină conflictele de interese, nepotismul şi impostura din universităţi.
De asemenea, ministrul Educaţiei apreciază că, prin legea pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, se realizează depolitizarea universităţilor şi se asigură un management responsabil, introducându-se "iniţierea pe bază de calitate în învăţământ".
Un alt punct forte al legii, conform lui Daniel Funeriu, este acela că "descarcă de balast curriculumul şi timpul şcolarilor".
Ministrul mai menţionează introducerea formării iniţiale şi continue pe tot parcursul vieţii şi asigurarea progresului în cariera didactică.
Funeriu mai afirmă că legea realizează depolitizarea managementului şcolii şi o descentralizare administrativă şi curriculară reală.
Legea educaţiei urmează să fie discutată în 4 ianuarie de Curtea Constituţională, aceasta fiind ultima etapă înaintea promulgării.
Cele mai importante schimbări ale noului proiect legislativ vizează conducerea universităţilor şi a şcolilor. Dacă, în proiectul iniţial, era stabilit ca rectorii să fie desemnaţi prin concurs, în noul proiect instituţiile de învăţământ superior primesc libertatea de a opta între două modele distincte: alegerea rectorilor prin scrutin universal sau după modelul corporatist.
Guvernul ar fi modificat şi partea referitoare la incompatibilităţile directorilor de şcoli. Astfel că, dacă iniţial li se interzicea să fie membrii de partid, în noul proiect nu li se va permite să deţină funcţii de preşedinte sau vicepreşedinte în filialele formaţiunilor politice.
O altă modificare se referă la "clanurile universitare". Astfel că rudele până la gradul III nu vor mai putea să deţină funcţii de conducere în cadrul aceleiaşi universităţi, proiectul iniţial vizând restricţii doar la nivel de facultate.
De altfel, noua Lege a Educaţiei prevede ca şcolile în care învaţă puţini elevi să fie comasate. Mai mult decât atât, în actul normativ se recomandă şi universităţilor din România să fuzioneze pentru a deveni mai puternice, inclusiv din punct de vedere financiar.
Noua lege a Educaţiei mai prevede ca admiterea la liceu să se facă pe bază de portofoliu, cu două probe scrise şi examen optional organizat de fiecare liceu în parte. Legea mai prevede ca evaluarea elevilor să se facă din doi în doi ani, iar profesorii vor fi obligaţi să facă un masterat didactic urmat de stagiu de practică. De asemenea, clasa pregătitoare va trece la învăţământul primar, iar părinţii vor fi nevoiţi să plătească amenzi dacă elevii chiulesc, potrivit noului act normativ.Un alt lucru fundamental reglementat de noua lege a educaţiei este modul de finanţare a şcolilor, finanţarea per elev a tuturor costurilor salariale, utilităţi, apă, căldură, manuale şi tot ceea ce ţine de standardele minime de autorizare a şcolii, adică materiale didactice şi aşa mai departe.
Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV; învăţământul secundar, care cuprinde învăţământul secundar inferior sau gimnazial, ce include clasele V-IX, şi învăţământul secundar superior sau liceal, cu clasele de liceu X-XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică, învăţământul profesional, cu o durată între şase luni şi doi ani, învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal.
Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi cel postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu Registrul Naţional al Calificărilor.În scopul realizării finalităţilor educaţiei şi a formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, învăţământul liceal de stat este generalizat şi gratuit.
În proiectul de lege se prevede, de asemenea, că disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat şi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei şi cultele religioase recunoscute oficial de stat.
La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui, pentru elevul minor, şcolarul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.
La secţiunea referitoare la "învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale" se prevede, între altele, că în cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română. Un alineat stabileşte că în învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor, disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română.
De asemenea, proiectul de lege prevede că părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu. Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul şcolii cauzate de elev.
Sursa:
http://www.realitatea.net/legea-educatiei-este-constitutionala_788083.html
Într-o altă sesizare depusă, parlamentarii PSD şi PNL contestă legea pe fond, invocând mai multe articole referitoare la predarea în limbile minorităţilor.
Curtea Constituţională s-a pronunţat deja, în ultimii doi ani, de două ori pe Legea Educaţiei, pe chestiuni de procedură.
"Tergiversarea punerii în aplicare a legii aparţine celor care se tem că pierd privilegii nelegitime", a declarat Funeriu înainte de analiza CCR. .
În opinia sa, legea elimină conflictele de interese, nepotismul şi impostura din universităţi.
De asemenea, ministrul Educaţiei apreciază că, prin legea pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, se realizează depolitizarea universităţilor şi se asigură un management responsabil, introducându-se "iniţierea pe bază de calitate în învăţământ".
Un alt punct forte al legii, conform lui Daniel Funeriu, este acela că "descarcă de balast curriculumul şi timpul şcolarilor".
Ministrul mai menţionează introducerea formării iniţiale şi continue pe tot parcursul vieţii şi asigurarea progresului în cariera didactică.
Funeriu mai afirmă că legea realizează depolitizarea managementului şcolii şi o descentralizare administrativă şi curriculară reală.
Legea educaţiei urmează să fie discutată în 4 ianuarie de Curtea Constituţională, aceasta fiind ultima etapă înaintea promulgării.
Cele mai importante schimbări ale noului proiect legislativ vizează conducerea universităţilor şi a şcolilor. Dacă, în proiectul iniţial, era stabilit ca rectorii să fie desemnaţi prin concurs, în noul proiect instituţiile de învăţământ superior primesc libertatea de a opta între două modele distincte: alegerea rectorilor prin scrutin universal sau după modelul corporatist.
Guvernul ar fi modificat şi partea referitoare la incompatibilităţile directorilor de şcoli. Astfel că, dacă iniţial li se interzicea să fie membrii de partid, în noul proiect nu li se va permite să deţină funcţii de preşedinte sau vicepreşedinte în filialele formaţiunilor politice.
O altă modificare se referă la "clanurile universitare". Astfel că rudele până la gradul III nu vor mai putea să deţină funcţii de conducere în cadrul aceleiaşi universităţi, proiectul iniţial vizând restricţii doar la nivel de facultate.
De altfel, noua Lege a Educaţiei prevede ca şcolile în care învaţă puţini elevi să fie comasate. Mai mult decât atât, în actul normativ se recomandă şi universităţilor din România să fuzioneze pentru a deveni mai puternice, inclusiv din punct de vedere financiar.
Noua lege a Educaţiei mai prevede ca admiterea la liceu să se facă pe bază de portofoliu, cu două probe scrise şi examen optional organizat de fiecare liceu în parte. Legea mai prevede ca evaluarea elevilor să se facă din doi în doi ani, iar profesorii vor fi obligaţi să facă un masterat didactic urmat de stagiu de practică. De asemenea, clasa pregătitoare va trece la învăţământul primar, iar părinţii vor fi nevoiţi să plătească amenzi dacă elevii chiulesc, potrivit noului act normativ.Un alt lucru fundamental reglementat de noua lege a educaţiei este modul de finanţare a şcolilor, finanţarea per elev a tuturor costurilor salariale, utilităţi, apă, căldură, manuale şi tot ceea ce ţine de standardele minime de autorizare a şcolii, adică materiale didactice şi aşa mai departe.
Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV; învăţământul secundar, care cuprinde învăţământul secundar inferior sau gimnazial, ce include clasele V-IX, şi învăţământul secundar superior sau liceal, cu clasele de liceu X-XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică, învăţământul profesional, cu o durată între şase luni şi doi ani, învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal.
Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi cel postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu Registrul Naţional al Calificărilor.În scopul realizării finalităţilor educaţiei şi a formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, învăţământul liceal de stat este generalizat şi gratuit.
În proiectul de lege se prevede, de asemenea, că disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat şi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei şi cultele religioase recunoscute oficial de stat.
La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui, pentru elevul minor, şcolarul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.
La secţiunea referitoare la "învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale" se prevede, între altele, că în cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română. Un alineat stabileşte că în învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor, disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română.
De asemenea, proiectul de lege prevede că părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu. Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul şcolii cauzate de elev.
Sursa:
http://www.realitatea.net/legea-educatiei-este-constitutionala_788083.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu