25 iul. 2013

Pentru așa salarii în învățământ, așa rezultate la examenul de definitivat


          Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) consideră că resultatele la examenul de definitivat sunt cele previzibile având în vedere faptul că în ultimii 23 de ani politica guvernelor față de salarizarea din învățământ a fost iresponsabilă.
            Salariile foarte mici din acest domeniu au făcut ca, an de an, numărul tinerilor cu vocație pentru meseria de dascăl care să se îndrepte către învățământ să scadă și astfel au pătruns în sistem oameni care nu au nicio tangență cu această nobilă profesie, pentru aceștia domeniul fiind o simplă soluție de moment pentru un câștig mizer.
           De asemenea, o altă cauză a acestor rezultate slabe, o reprezintă carențele majore în ceea ce privește formarea inițială a viitorilor dascăli. Facultățile de profil nu pun accent pe materii fundamentale de care au nevoie viitoarele cadre didactice cum ar fi metodica predării disciplinelor fundamentale și totodată majoritatea au eliminat practica pedagogică, iar acolo unde încă există este făcută formal. Precizăm faptul că în subiectele de la examenul de defintivat o pondere importantă o ocupă cel de metodică, astfel rezultatele slabe sunt o consecință a faptului că cei care au susținut examenul trebuie să rezolve subiecte pe care nu le-au studiat în facultate aproape deloc. 
           F.S.L.I. trage încă o dată semnalul de alarmă în ceea ce privește salarizarea din sistemul de învățământ și consideră că singura soluție pentru a avea profesori bine pregătiți este aceea de a se adopta o lege a salarizării pentru personalul din educație, astfel încât salariile să devină motivante.

    ACOLO UNDE SALARIILE SUNT ATRACTIVE Ș
CALITATEA RESURSEI UMANE ESTE RIDICATĂ!


Contact:
Simion Hancescu, președinte FSLI- 0722.779.716
Geanina Sandu, Departament Comunicare FSLI- 0745.75.21.22

București, 23.07.2013

4 iul. 2013

Un profesor din România primește pe lună cât câștigă un profesor din Luxemburg în 4 ore


          În raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) – “Education at a Glance, 2013“ sunt prezentate, printre altele, veniturile din învățământ din țările Uniunii Europene.
          Conform acestor date, se constată o discrepanță uriașă între veniturile pe care le obțin cadrele didactice din celelalte țări ale UE și veniturile pe care le obțin cadrele didactice din Românnia.
          Astfel, în țările UE, tarifele orare pentru profesorii de școală generală sunt:

·        Luxemburg – 85 euro

·        Danemarca – 57 euro

·        Germania – 54 euro

·        Anglia – 48 euro

·        Belgia – 45 euro

·        Irlanda – 44 euro

·        Olanda – 42 euro

·        Scoția – 41 euro

·        Finlanda – 41 euro

·        Austria – 39 euro

·        Norvegia – 36 euro

·        Grecia – 35,3 euro

·        Spania – 34,7 euro

·        Slovenia – 34,5 euro

·        Polonia – 25 euro

·        Cehia – 17 euro

·        Ungaria – 16 euro

          În România, salariul mediu orar din sistemul de educație este de 13 lei brut (2,92 euro) și 9,3 lei net (2,09 euro). Un profesor debutant câștigă  7,08 lei pe oră brut (1,59 euro) , iar un profesor cu gradul I și o vechcime de 25 de ani câștigă 14 lei pe oră brut (3,14 euro) și 9,73 lei net (2,18 euro).
          Aceasta înseamnă că un profesor în România câștigă într-o lună cam tot atât cât câștigă un profesor din Luxemburg în patru ore, sau cât unul din Polonia în 14 ore!
           Referitor la sumele pe care le primesc cadrele didactice care fac parte din comisiile de bacalaureat, acestea reflectă și ele că dascălii din România sunt umiliți și că această activitate importantă nu este răsplătită așa cum ar trebui.

           Iată câteva exemple:

·        Președintele comisiei din centrul de examen – 483 de lei brut (339 net)

·        Asistent – 29 de lei/zi (19 lei net)

·        Profesor evaluator – 4,8 lei pentru o lucrare corectată (3 lei net)


          Ca fapt divers, la examenul de bacalaureat din anul 2008, s-au acordat următoarele sume:

·        Președintele comisiei din centrul de examen – 1.150 lei net (806 lei brut)

·        Asistenți – 64 lei brut (45 lei net)

·        Profesor evaluator – 7,5 lei pentru o lucrare corectată (6 lei net)

          Cele prezentate mai sus scot în evidență că dascălii din această țară sunt umiliți atâta timp cât salariile acestora sunt de 15 sau de 20 de ori mai mici decât cele ale dascălilor din Europa de Vest, în condițiile în care prețurile din România sunt similare cu cele din statele occidentale.
          Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) solicită Guvernului României să ia o decizie care trebuia de mult luată: adoptarea unei legi de salarizare pentru personalul din învățământ, prin care salariile să crească semnificativ, astfel încât profesia de dascăl să devină atractivă.
          De-abia după aceea este corect să se analizeze calitatea actului educațional.

 

Contact:
Simion Hancescu, președinte FSLI- 0722.779.716
Geanina Sandu, Departament Comunicare FSLI- 0745.75.21.22
București, 04.07.2013 

 

3 iul. 2013

Adresa FSLI catre MEN

FSLI solicita MEN convocarea, in regim de urgenta, a comisiei paritare la nivelul MEN pentru a stabili modul de aplicare a art.5 alin. (4) din OUG 77/2013

Nu despre şcoală, ci despre fraudă


Ancheta de fraudă la bacalaureat, demarată la Liceul “Dimitrie Bolintineanu” din Bucureşti, a obligat în premieră întreaga presă să ocupe prima pagină cu un eveniment din învăţământ, reluând cu o insistenţă demnă de o cauză mai bună aceleaşi informaţii de pe surse, condimentate cu nelipsitele aspecte picante. S-a remarcat cu ironie că este vorba de liceul unde absolvit şi şi-a luat bacalaureatul omul politic Marian Vanghelie în anul în care a devenit primar de sector.
Am înţeles că este vorba despre o anchetă “in rem”, prin urmare nefocalizată pe un făptuitor, existând doar suspiciuni cu privire la faptă. O asemenea convenabilă formulă permite să “umfli” câteva zeci de cadre didactice ca pe ultimii borfaşi şi să-i duci la audieri. Serialul spectacolelor cu mascaţi, dube şi elicoptere nu putea să nu atingă şi învăţământul. Totul trebuie murdărit, pentru a demonstra unui anume public ahtiat de circ “dreptatea” care se face în ţara asta. Scenariul presupune mobilizarea elitei poliţieneşti şi justiţiare: parchetul de pe lângă tribunalul capitalei, DGPMB, DNA, SRI, care au făcut percheziţii  prin sertarele din cancelarie şi prin băncile şcolare, câutând “înscrisuri şi obiecte relevante”, în timp ce elevii îşi susţineau proba la limba română din marii poeţi ai neamului.
Nu deplângem demiterea unor directori care se poate să fi fost corupţi, admitem “toleranţa zero” în faţa fraudei, dar batjocura ţintită pe profesor, având ca public părinţi şi elevi, nu poate decât să demotiveze munca în educaţie. Deşi articolele din presa centrală folosesc verbe la prezumtiv – profesorii ar fi primit mită, şpaga ar fi fost găsită în sutienele profesoarelor, directoarea ar fost filmată dezbrăcând un elev în timpul banchetului de clasa a XII-a – noroiul şi-a atins ţinta, educatorul este pus la colţ. S-a gândit vreun jurnlist că nu profesorul, ci ofertantul mitei, dacă şi câtă va fi fost acolo, este acela care nu vrea educaţie, nu vrea concurenţă loială, ci vizează sistematic acea ruină generală care permite semidoctului să-l sfideze pe omul cu şcoală?
Nu a sesizat nimeni acest aspect, pentru că acum era momentul mult aşteptat al lapidării profesorului. Şi pentru că toţi sunt fără păcat, fiecare a avut câte o piatră de aruncat. Un distins jurnalist de la Gândul îşi consumă muniţia pe “adulţii nevrotici” care “încearcă, de 23 de ani, să-i tâmpească pe copiii care au avut tupeul să nu clacheze trecând prin şcoală”. Dânsul pretinde ca breasla profesorilor să rămână, într-un ocean de mizerie, insula sacrificiului, în care să pulseze doar “vocaţia, altruismul nebunesc, vibraţia de creator”. Mă rog, fiecare cu utopia lui, dar date fiind în aceste zile eforturile de insultă rânjită la adresa slujitorilor şcolii, domnul Sultănoiu putea să lase pe mai târziu folositoarele sale remarci deontologice.
Din păcate la bătaia de joc generală răspundem doar cu fraze consolatoare de tipul “profesorul poate schimba sistemul”. I-aş răspunde jurnalistului de la Clujul liber, care a scris cu o lăudabilă indignare un articol despre pauperizarea profesorului, cu fraza moromeţiană: “Pe ce te bazezi?” Când şi unde în istorie s-a mai întâmplat asta? Toate reformele de sistem au fost făcute de sus. Decidentul ales democratic sau impus pe alte căi este cel care poate schimba. Nu poţi cere tălpii să mişte capul. De altfel un comentator i-a şi răspuns jurnalistului aşa: “Suntem în povestea cu baronul Munhauzen care se trage singur de păr să iasă din mlaştină.”

                                              Prof. Vladimir Pop, membru al

      Biroul Operativ al Sindicatului Liber al Învăţământului Preuniversitar Clujean

2 iul. 2013

Ordin MEN nr. 3860 /2013

 

Informare FSLI

            Vineri, 28.06.2013, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hancescu, a participat la ședința Comisiei de Dialog Social de la Ministerul Finanțelor Publice.
             In cadrul ședinței, tema principală de discuție a fost ”Contul general anual de execuție a bugetului de stat, contul anual de execuție a bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și contul general anual al datoriilor publice, pe anul 2012”.
           Domnul Simion Hancescu a solicitat Ministerului Finanțelor Publice (MFP) să prezinte execuția bugetară pentru sistemul de învățământ.
          Astfel, din datele puse la dispoziție de MFP, reiese că învățământul preuniveristar și învățământul universitar au primit împreună, în anul 2012, suma totală de 14,697 miliarde de lei, din care 3,994 miliarde de la bugetul de stat și 10,703 miliarde de la bugetele locale.
          Având în vedere că PIB-ul României a fost în anul 2012 de 587,5 miliarde de lei, rezultă că educației i-a revenit anul trecut 2,5%din PIB!
          Aceste date arată clar că fosta guvernare a mințit, lăudându-se cu peste 3 procente din PIB alocate educației în anul 2012. Aceasta este încă o dovadă, dacă mai era nevoie, că sistemul de învățământ este subfinanțat.
          Va remedia actuala Putere situația gravă a finanțării învățământului românesc? Va aloca actuala Putere un procent mai mare din PIB pentru educație,  astfel încât învățământul românesc să poată fi resuscitat? Rămâne de văzut, dar așa cum stau lucrurile până în prezent, nu există indicii că acest domeniu va fi tratat cu mai multă atenție de USL, în sensul acordării unei finanțări corespunzătoare.
          România se află la coada clasamentului și în ceea ce privește suma alocată din PIB pentru învățământ. Media Uniunii Europene este de 5,3%, ceea ce înseamnă că România alocă mai puțin de 50% față de media U.E.

 
Departamentul comunicareGeanina Sandu – 0745.75.21.22
București - 01.07.2013