”Cât va costa sănătatea noastră ? ”
M O T I V A Ț I A I N I Ț I A T O R I L O R
Casa Română de Lobby reprezintă un grup de ințiativă care reunește specialiști în drept, jurnaliști precum și activiști din societatea civilă ce ne-am propus să contribuim la definirea viitorului pachet de servicii de sănătate de bază (PSSB), reglementat în proiectul legii sănătății. De asemenea, dorim să evaluăm oportunitatea și efectele introducerii coplății și a asigurărilor private în sistemul sanitar românesc.
Motivele pentru care am inițiat acest demers sunt reprezentate de faptul că prevederile noului proiect de lege sunt insuficient cunoscute și dezbătute. Totodată, nu există nici un studiu de impact sau analize care să fundamenteze proiectul, lucru recunoscut ca atare de reprezentanții Ministerului Sănătății. De asemenea, potrivit profesioniștilor din domeniul sanitar prevederile legale sunt prea generale, neclare și prea vagi.
Audierea Publică pe care o organizăm va constitui un bun prilej de colectare a opiniilor, sugestiilor și propunerilor unor categorii sociale, precum contribuabili, medici, asiguratori, reprezentanți ai producătorilor de medicamente și de materiale sanitare, autorități locale, județene și naționale, pentru a ajuta Legiuitorul să aibă cât mai multe informații și opinii, atunci când va efectua ajustările proiectului de lege.
PREAMBUL
În prezent, sistemul sanitar din România este reglementat prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, act normativ structurat pe domenii, in XVII titluri. Însă necesitatea unei noi reglementări a fost evidențiată atât de numeroasele modificări care au fost necesare a fi realizate pentru acest act normativ, cât și de disfuncționalitățile apărute și amplificate în sistemul românesc de sănătate, se arăta în expunerea de motive a inițiatorului, Ministerul Sănătății.
Totodată, conturarea unui nou cadru fundamental de organizare și funcționare a sănătății românești este inclus ca și condiționalitate în acordurile României cu instituțiile financiare internaționale – FMI, BM, UE.
Astfel, Ministerul Sănătății a elaborat proiectul noii legi a sănătății care, potrivit instituției, vizează reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate, organizarea și funcționarea spitalelor, precum si creșterea controlului calității serviciilor și creșterea rolului Ministerului Sănătății (MS )în monitorizarea și controlul politicilor de sănătate.
Proiectul a fost lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerul Sănătății în 3 iulie 2012, data limită fiind 3 decembrie 2012, urmând ca apoi să fie trimis în Parlament pentru avizare.
Dacă va intra în vigoare în varianta actuala, acesta va marca esențial modul de funcționare a sistemului românesc de sănătate. Există riscul restrângerii dramatice a conținutului dreptului la sănătate, garantat de Constituție, astfel încât o reflecție serioasă și o dezbatere amănunțită asupra acestei inițiative sunt nu doar binevenite, ci și absolut necesare.
Cu toate acestea, nimeni nu cunoaște multe aspecte, cum ar fi pachetul de servicii medicale de bază şi ce va conţine el, care sunt beneficiile introducerii capitalului privat în sistemul de asigurări de sănătate, însă știm sigur că pacienţii vor fi nevoiţi să scoată din buzunar mai mulţi bani decât până acum, prin intermediul coplăţii, care va achitată pentru toate serviciile medicale.
Pentru că sănătatea este un drept fundamental, protejat al oamenilor, garantat de Constituție, precum și faptul că organizarea eficientă și corectă a sistemului de sănătate este în strânsă legatură cu speranța de viață a oricărui popor, considerăm imperios necesară organizarea unei audieri publice, care prin depozițiile și concluziile formulate, să ajute la crearea unor prevederi legislative în interesul exclusiv și superior al cetățeanului (pacient). Concret, dorim definirea conținutului pachetului de servicii de bază, să discutăm despre utilitatea coplății, precum și oportunitatea privatizării asigurărilor de sănătate.
Preocupată de impactul reformării sistemului național de sănătate, Casa Română de Lobby își propune ca prin intermediul audierii publice “Cât va costa sănătatea noastră” să aducă la masa discuțiilor contribuabili, medici, asiguratori, reprezentanți ai producătorilor de medicamente și de materiale sanitare, autorități locale, județene și naționale, iar finalitatea acesteia se va regăsi în propuneri, sugestii și recomandări ce vor fi adresate decidentului politic, apoi vor fi monitorizate și susținute în cursul procesului legislativ.
CONTEXTUL INTERNAȚIONAL
În scopul de a avea o idee de ansamblu, Casa Română de Lobby a analizat și studiat sistemele de sănătate din țări europene , precum și din Statele Unite ale Americii. Astfel, se poate concluziona că România este printre puținele țări din Europa care nu au introdus și asigurările private de sănătate în sistem, alături de asigurările sociale. Se observă existența coplății în țări precum Franța, Danemarca, Olanda, însă aceasta este obligatorie doar pentru anumite tipuri de servicii medicale, spre deosebire de proiectul legislativ românesc prin care se introduce obligativitatea coplății pentru toate serviciile medicale, asigurate sau nu.
Ce este interesant de remarcat este că sistemul de sănătate al majorității statelor europene dezvoltate se bazează pe contribuțiile obligatorii ale angajaților și angajatorilor și sunt administrate de stat, în antiteză cu sistemul american, care este bazat exclusiv pe un sistem de asigurări private, nu există obligativitatea contribuirii la vreun fond de sănătate sau de a cumpăra asigurări de sănătate. Trebuie subliniat de asemenea că în țările europene pachetul de bază asigurat conține o gamă largă servicii medicale, de la boli ușoare și până la cele mai grave, spre deosebire de propunerea cu privire la conținutul pachetului de bază din proiectul legislativ românesc.
Așadar, dorim ca, prin intermediul acestei audieri publice, să ne raportăm atât la sistemele legislative străine, cu valoare de model, la conceptele deja testate de acestea, cât și la oportunitatea propunerilor legislative care prefigurează proiectul noii legi a sănătății.
CONTEXTUL SPECIFIC
În privința proiectului național a legii sănătății , motivația inițierii audierii publice se bazează pe trei axe: (1)definirea conținutului pachetului de servicii de bază, (2) determinarea oportunității coplății și (3) determinarea eficienței privatizării asigurărilor de sănătate.
(1) Art.136 lit.f, Secțiunea 1 Titlu VII din proiectul noii legi prevede: pachetul de servicii de sănătate de bază, denumit în continuare PSSB, se acordă persoanelor asigurate şi cuprinde serviciile de sănătate, profilactice şi curative, de îngrijire a sănătăţii, medicamentele, dispozitivele medicale şi alte servicii la care au dreptul asiguraţii şi se suportă din fondul naţional de asigurări obligatorii de sănătate, denumit în continuare FOND, în condiţiile prevăzute de acordul-cadru.
Potrivit proiectului normativ, fiecare asigurat va beneficia, în baza contribuției la Fond, de un pachet de servicii medicale de bază (PSSB). Deocamdată, nu au fost stabilite serviciile incluse în pachetul de bază, însă se propune de către Minister ca pacienţii să fie asiguraţi obligatoriu doar pentru bolile costisitoare, pentru celelalte trebuind să scoată bani din buzunar.
Conținutul pachetului de bază va fi stabilit prin Acordul cadru pentru anul 2013 care va conține și prima formă modificată a acestuia, de care va beneficia un asigurat în urma contribuției la fondul de asigurări de sănătate
În acest moment, specialiştii trebuie să aleagă între două variante: pachetul care asigură riscul minor, adică boli uşoare şi ieftine sau pentru riscul major, adică boli costisitoare, cum ar fi cele cronice şi cancerul. „Acele afecţiuni al căror cost este suportabil de către pacient n-ar trebui să facă parte din pachetul de bază, ci cele cu risc mediu şi mare pe care nu le-aş putea susţine dacă aş avea nevoie de ele. Dacă nu se acceptă această variantă, plătim în continuare antispastice, antiinflamatorii şi facem liste de aşteptare la cancere, la dializă, la transplant şi intervenţii chirurgicale pe cord", este poziţia consilierului de stat Vasile Cepoi, inițiatorul proiectului și fost ministru al sănătății.
Conținutul pachetului de bază în viziunea ex-ministrului sănătății a stârnit însă critici dure din partea actorilor importanți implicați în sistem, astfel Dan Perețianu, medic și reprezentant al Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor din România sublinia: „Să presupunem că mergi la medic şi eşti diagnosticat cu bronşită. În condiţiile noii Legi a sănătăţii va trebui să plăteşti consultaţia, pentru că nu eşti asigurat pentru boli uşoare, ci pentru cancer", puncta şi faptul că această măsură „reprezintă un mecanism prin care să se cheltuiască oficial nişte bani".
(2) Art.136 lit.u, Secțiunea 1 Titlu VII din proiectul noii legi prevede: coplata – suma fixă care reprezintă plata contribuţiei băneşti a asiguratului pentru a putea beneficia de serviciile de sănătate din pachetul de servicii de sănătate de bază din cadrul sistemului de asigurări obligatorii de sănătate, încasată suplimentar de către furnizor faţă de suma decontată din fond.
Art.220 Secțiunea 1 Titlu VII: Coplata nu face obiectul asigurărilor de sănătate facultative.
Așadar, o dată cu proiectul noii legi revine în discuție coplata medicală. Mai exact, taxa pe care fiecare o va plăti, pe loc, la fiecare consultație, investigație sau intervenție chirurgicală, dar care nu îl va scuti de asigurarea medicală.
Se va plati pentru orice vizită la doctor, fie că este vorba de o rețetă, un consult, o investigație sau internare pentru o operație, o taxă forfetară cuprinsă între 4 și 90 de lei.
În acest sens, consilierul de stat Vasile Cepoi a anunţat că românii vor fi obligaţi să achite coplată, indiferent de ce servicii medicale consumă. „Coplata se va plăti pentru toate servicii¬le medicale, inclusiv pentru cele de bază. Această prevedere are ca scop limitarea excesului nejustificat de servicii din partea pacienţilor, dar şi de a limita riscul unor raportări false. Coplata variază de la 4-5 lei pentru asistenţa primară până la 90 de lei pentru spitalizare", a declarat Vasile Cepoi.
În concluzie, coplata îi privește pe toți asigurații care au nevoie de un serviciu medical, indiferent de pachetul de servicii de care vor beneficia in baza noii legi: de bază, social sau facultativ, fapt care a generat puncte de vedere divergente în rândul opiniei publice.
Astfel, unele voci consideră că mecanismul coplăţii trebuie aplicat cât mai rapid pentru a reduce risipa privind serviciile medicale şi că trebuie gândit imediat un nou proiect care să permită coplăţii să îşi îndeplinească această importantă menire şi care, în acelaşi timp, să permită şi creşterea veniturilor medicilor (pentru a opri exodul lor spre ţările mai bogate) să reducă drastic plăţile informale din sănătăte şi să permită pedepsirea raportărilor false de servicii medicale către casa de asigurare. În acelaşi timp, ar trebui ca introducerea coplăţii să nu reprezinte o povară semnificativă pentru asiguratul din Sănătate, mai ales pentru cel fără venituri, pentru a nu îngrădi adresabilitatea acestuia.
În vreme ce alții consideră că prin introducerea coplății se videază de esență principiul prevenției în sănătate, întrucât pacienții ar fi descurajați de vizita periodică la medic, riscând astfel să afle de suferința de o boală gravă tardiv . De asemenea, Bogdan Luca de la Camera Federativă a Medicilor din România apreciază: Coplata nu este un mecanism de finanţare, ci de reducere a accesului la servicii pe baze psihologice (costuri crescute directe diminuează dorinţa de a merge la medic) .
(3) Art.136 lit.j Secțiunea 1 din proiectul noii legi a sănătății prevede: asiguratori de sănătate sunt persoane juridice române autonome, de drept public sau privat, constituite ca societăţi de asigurari, societăţi mutuale, autorizate în condiţiile legii să exercite activităţi specifice de asigurări de sănătate pe teritoriul României. Aceştia pot fi, inclusiv, filiale ale unei societăţi de asigurare sau ale unei societăţi mutuale care au primit o autorizaţie de la autoritatea competentă a statului de origine, care au obtinut autorizarea in Romania in conditiile prezentei legi si satisfac conditiile de eligibilitate pentru a intra in contract cu Agentia Nationala de Asigurari de Sanatate
Proiectul noii legi a sănătății cuprinde cel puțin două elemente cheie care au potențialul să transforme radical accesul și calitatea serviciilor medicale. Primul se referă la modalitatea de finanțare a serviciilor medicale și vizează trecerea de la sistemul public de asigurări sociale de sănătate la un sistem de asigurări private. Al doilea se referă la statutul legal și forma de administrare a spitalelor și vizează restructurarea spitalelor publice în entități cvasi-independente.
Privatizarea asigurărilor de sănătate este un subiect cu argumente viguroase de ambele părți ale dezbaterii ideologice. Pe de o parte adepții acestei reforme susțin că asiguratorii privați sunt mai eficienți în administrarea colectării fondurilor și plăților serviciilor, fiind motivați de competiția din sistemul de piață. Prin urmare, privatizarea ar rezolva problemele deficitului financiar cronic cu care se confruntă sistemul nostru sanitar.
Pe de altă parte, cel puțin două argumente majore sunt aduse de către oponenții privatizării. În primul rând, aceștia susțin că un sistem privat nu este neapărat mai eficient decât unul public, ci dimpotrivă. Singura motivație a asiguratorilor privați este să maximizeze profitul extras din piață, așa că o parte substanțială din fondurile care teoretic ar trebui destinate sănătății sunt irosite ca profit. Mai mult, competiția dintre asiguratori duce la creșterea fondurilor dedicate mecanismelor administrative atât din partea companiilor cât și din partea instituțiilor publice responsabile de reglementarea pieței, rezultând în creșterea birocrației și a cheltuielilor inutile fără o îmbunătățire reală a serviciilor. De asemenea, asiguratorii privați ar fi motivați să selecteze împotriva pacienților cu costuri medicale majore, crescând astfel ineficiența economică.
Al doilea argument vizează echitatea, o dimensiune fundamentală a oricărui sistem de sănătate. În accepțiunea criticilor acestei reforme, un sistem privat raționează accesul la servicii medicale pe baza prețului pieței, defavorizând astfel populația cu venituri scăzute și/sau cu o stare de sănătate precară. Statul ar fi nevoit sa intervină fie prin diverse mecanisme de subvenționare a asigurării, fie prin furnizarea directă de servicii pentru acest segment de populație. În timp, acest aranjament ar duce în mod inevitabil la un sistem dual, atât inechitabil cât și ineficient.
În altă ordine de idei, Observatorul Român de Sănătate a efectuat un studiu amplu cu privire la potențialele consecințe ale reformei privatizării asigurărilor de sănătate, în urma căruia a rezultat faptul că în România privatizarea asigurărilor de sănătate ar spori ineficacitatea și ineficiența din sistem; ar crea doar iluzia sporirii fondurilor, menținând presiunea pe bugetul de stat; în timp sistemul privat ar deveni mai puțin eficient ca sistemul public; lipsa concurenței în planul societăților de asigurări din cauză dificultății menținerii capitalui financiar necesar; pe plan internațional, foarte puține țări se bazează pe sistemul privat de asigurări.
Tot în sprijinul sistemului de sănătate bazat în principal pe asigurări sociale este și Raportul elaborat de către Observatorul European cu privire la sistemul politicilor de sănătate – Finanțarea asistenței medicale în Uniunea Europeană.
Prin intermediul acestei audieri publice ne propunem să identificăm soluțiile corecte, viabile și oportune la problematicile expuse și prin urmare vă invităm să vă exprimați punctul de vedere răspunzând la următoarele întrebări:
1. Ce tip de servicii medicale considerați că ar trebui să conțină pachetul de servicii de bază? Cât de extins ar trebui să fie acest pachet? Vă rugăm să vă argumentați opinia.
2. Care vor fi efectele introducerii coplății? Vă rugăm să vă argumentați opinia.
3. Cum va influența sistemul sanitar introducerea asigurărilor private? Vă rugăm să vă argumentați opinia.
4. Există mecanismele necesare care să regleze costurile serviciilor medicale sau va exista doar legea cererii și a ofertei? Vă rugăm să vă argumentați opinia.
Vă invităm să vă exprimați opinia, în scris și verbal, în cadrul audierii publice: Cât va costa sănătatea noastră? care va avea loc vineri, 26 octombrie 2012, în Amfiteatrul 101 din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, de la ora 15.
Așteptăm opiniile, soluțiile și alternativele la soluțiile lansate de Ministerul Sănătății propuse de dumneavoastră, respectiv răspunsul la una sau mai multe întrebări identificate de inițiatorii proiectului la adresa casaromanadelobby@gmail.com sau la numărul de fax: 0364.11.66.10 , până în data de 24 octombrie 2012, ora 19, redactate și trimise conform regulamentului atașat.
Comisia de experți va sintetiza opiniile colectate prin procedura audierii publice într-un raport care va fi adus la cunoștința opiniei publice prin intermediul unei conferințe de presă, precum și prin afișarea pe site-ul http://casaromanadelobby.blogspot.ro și va fi transmis autorităților publice locale și centrale, în special Ministerului Sănătății care are obligativitatea, conform legii transparenței decizionale 52/2003, să preia acest raport sinteză, să îl analizeze și să argumenteze dacă oricare dintre sugestii nu va fi asimilată noului proiect de act normativ privind organizarea și funcționarea sistemului de sănătate din România.
Bibliografie și mai multe informații se găsesc pe:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu