Şcoala arde şi Traian Băsescu râde.
Aceasta este imaginea uneia dintre cele mai stupide zile ale Educaţiei româneşti. Ziua în care minciuna şi-a arătat colţii şi hidoşenia. Cinismul râsului prezidenţial, la trei ore după ce federaţiile sindicale anunţaseră boicotarea, prin grevă generală, a tezelor cu subiect unic, dă măsura dispreţului cu care clasa politică românească testează învăţământul. Ne întrebăm mai mult sau mai puţin cinstit de ce suntem din ce în ce mai răi, mai făţarnici şi mai dezinteresaţi de tot ceea ce nu înseamnă bani şi iarăşi bani. Greu pricepem că nu vom putea răspunde cu adevărat acestor întrebări – dacă nu acceptăm că suntem ceea ce suntem fiindcă aşa am fost educaţi. Acasă, la şcoală, în societate. Şcoala nu e locul în care ne trimitem copilul ca să scăpăm câteva ore de el, nu este nici spaţiul în care copilul nostru trebuie să suporte vrute şi nevrute, sărăcie, minciună, bătaie şi plictiseală. Şcoala e laboratorul în care şi prin care copilul nostru ar trebui să cunoască şi să înţeleagă lumea şi pe sine.
Ştiu că sunt vorbe adevărate. Mă doare de fiecare dată când le scriu şi când înţeleg că din ce în ce mai puţini dintre noi gândesc astfel. Iar când constat că guvernanţii – cei cărora le-am încredinţat din puterea noastră ca să creeze o societate democrată, echitabilă şi conştientă – îşi bat joc de locul sfânt al şcolii şi de actorii principali ai acesteia – elevii şi dascălii – mi se strepezesc dinţii.
Traian Băsescu s-a spălat pe mâini, i-a dezlegat pe dascăli de înţelegerea „bani contra reformă“ şi a scos, precum prestidigitatorul, PACHETUL LEGISLATIV al noii feţe a Educaţiei.
Prost a fost sfătuit preşedintele să facă asta tocmai astăzi.
Guvernul, căruia vrea să-i dea pachetul legislativ, tocmai a trimis în criză profundă şcoala. Nu pentru că nu li se vor mări salariile profesorilor nici măcar cu un leu, ci pentru că prin banii luaţi la rectificare vom avea clase cu elevi peste normativ, nu va mai avea cine da cu mătura prin şcoli, nu se vor mai găsi nici manuale, alea jerpelite cu care ne scoate ochii Guvernul. Profesorii de IT şi de limbi străine nu vor mai preda elevilor din primar, bursele sociale dispar şi nu este sigur nici că vom avea la iarnă căldură în şcoală. Aceasta este faţa reformei Guvernului PD-L-PSD, a noii puteri politice, care în urmă cu 6 luni curta învăţământul şi-i promitea marea cu sarea.
Greva anunţată sigur că va afecta în mod direct elevul. Cu o asemenea brambureală nici nu mai merită să te întrebi de ce nu le mai arde nici copiilor să înveţe, nici profesorilor să predea.
Cu siguranţă, mulţi vor acuza dăscălimea că nu-şi face datoria şi că nu înghite la nesfârşit minciuna şi făţărnicia. Pentru elevul român, până la 31 august, există încă şansa să nu piardă anul şcolar. Există suficiente forme legale prin care Ministerul Educaţiei poate ajunge la finalizarea anului şcolar, chiar dacă balamucul unei greve generale continue va fi total. Problema este că în nici o ţară civilizată, un Guvern normal n-a îndrăznit să rişte a arăta asemenea dispreţ învăţământului. Fiindcă a oferi şcolii banii necesari pentru desfăşurarea în condiţii normale a activităţii, chiar şi în plină criză era şi mai este încă o decizie politică. Criza nu este o scuză şi asta ne-o arată America, ţara care investeşte în educaţie şi cercetare tocmai pentru a ieşi din criză.
Lipseşte definitiv politicianului român capacitatea de a înţelege priorităţile şi voinţa de a arăta care sunt adevăratele priorităţi.
Dacă greva de marţi se va prelungi până la sfârşitul anului şcolar, vina o poartă Guvernul României, clasa ei politică.
melania.vergu@gandul.info
Ştiu că sunt vorbe adevărate. Mă doare de fiecare dată când le scriu şi când înţeleg că din ce în ce mai puţini dintre noi gândesc astfel. Iar când constat că guvernanţii – cei cărora le-am încredinţat din puterea noastră ca să creeze o societate democrată, echitabilă şi conştientă – îşi bat joc de locul sfânt al şcolii şi de actorii principali ai acesteia – elevii şi dascălii – mi se strepezesc dinţii.
Traian Băsescu s-a spălat pe mâini, i-a dezlegat pe dascăli de înţelegerea „bani contra reformă“ şi a scos, precum prestidigitatorul, PACHETUL LEGISLATIV al noii feţe a Educaţiei.
Prost a fost sfătuit preşedintele să facă asta tocmai astăzi.
Guvernul, căruia vrea să-i dea pachetul legislativ, tocmai a trimis în criză profundă şcoala. Nu pentru că nu li se vor mări salariile profesorilor nici măcar cu un leu, ci pentru că prin banii luaţi la rectificare vom avea clase cu elevi peste normativ, nu va mai avea cine da cu mătura prin şcoli, nu se vor mai găsi nici manuale, alea jerpelite cu care ne scoate ochii Guvernul. Profesorii de IT şi de limbi străine nu vor mai preda elevilor din primar, bursele sociale dispar şi nu este sigur nici că vom avea la iarnă căldură în şcoală. Aceasta este faţa reformei Guvernului PD-L-PSD, a noii puteri politice, care în urmă cu 6 luni curta învăţământul şi-i promitea marea cu sarea.
Greva anunţată sigur că va afecta în mod direct elevul. Cu o asemenea brambureală nici nu mai merită să te întrebi de ce nu le mai arde nici copiilor să înveţe, nici profesorilor să predea.
Cu siguranţă, mulţi vor acuza dăscălimea că nu-şi face datoria şi că nu înghite la nesfârşit minciuna şi făţărnicia. Pentru elevul român, până la 31 august, există încă şansa să nu piardă anul şcolar. Există suficiente forme legale prin care Ministerul Educaţiei poate ajunge la finalizarea anului şcolar, chiar dacă balamucul unei greve generale continue va fi total. Problema este că în nici o ţară civilizată, un Guvern normal n-a îndrăznit să rişte a arăta asemenea dispreţ învăţământului. Fiindcă a oferi şcolii banii necesari pentru desfăşurarea în condiţii normale a activităţii, chiar şi în plină criză era şi mai este încă o decizie politică. Criza nu este o scuză şi asta ne-o arată America, ţara care investeşte în educaţie şi cercetare tocmai pentru a ieşi din criză.
Lipseşte definitiv politicianului român capacitatea de a înţelege priorităţile şi voinţa de a arăta care sunt adevăratele priorităţi.
Dacă greva de marţi se va prelungi până la sfârşitul anului şcolar, vina o poartă Guvernul României, clasa ei politică.
melania.vergu@gandul.info
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu