Finanţarea în învăţământul obligatoriu de zece ani, după principiul banii urmează elevul - proiect
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Finanţarea în învăţământul obligatoriu de zece ani se va face în baza şi în limitele costului standard per elev sau preşcolar, după principiul banii urmează elevul, potrivit proiectului Legii educaţiei.
Proiectul Legii educaţiei introduce pentru prima dată în învăţământ finanţarea per elev sau preşcolar. Ministerul Educaţiei menţionează, în proiectul de lege, că această formă de finanţare va duce la eficientizarea cheltuirii banului public şi va stimula atât performanţa elevilor, studenţilor şi profesorilor, cât performanţa instituţională, respectiv a şcolii, liceului, universităţii sau programelor de studiu.
Învăţământul obligatoriu va fi de zece ani, începând cu clasa pregătitoare şi terminând cu clasa a IX-a. Finanţarea după principiul banii urmează elevul va fi aplicată pentru învăţământul general, gratuit şi obligatoriu de zece ani, existând posibilitatea extinderii lui şi asupra învăţământului liceal, potrivit proiectului de lege.
În învăţământul preuniversitar finanţarea se va face prin alocări bugetare din fonduri publice, în limita a cel puţin 6% din PIB. Aceasta va cuprinde finanţarea de bază, finanţarea complementară, finanţarea suplimentară şi veniturile proprii.
Finanţarea de bază acoperă cheltuielile de personal, cu materiale şi servici, pentru manuale, dotări generale, întreţinere curentă şi cheltuielile cu perfecţionarea profesională.
Investiţiile, reparaţiile capitale, consolidările, subvenţiile pentru internate şi cantine, cheltuielile pentru evaluarea periodică, bursele şi transportul elevilor, precum şi costurile pentru naveta şi examinarea medicală obligatorie a profesorilor vor fi acoperite din finanţarea complementară.
Finanţarea suplimentară va fi acordată pentru premierea unităţilor de învăţământ cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau al performanţelor şcolare.
Noul proiectul de lege privind sistemul educaţiei ar urma să fie discutat, în primă lectură, în şedinţa de miercuri a Guvernului, organizată la Iaşi, potrivit unor surse oficiale.
Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, în 15 septembrie 2009, pe proiectul Legii educaţiei elaborat în mandatul Ecaterinei Andronescu.
În 18 noiembrie 2009, Curtea Constituţională a decis că Legea educaţiei este neconstituţională. Totodată, Curtea Constituţională a decis că Legea educaţiei nu poate fi promovată prin angajarea răspunderii, ci doar prin dezbatere parlamentară.
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Finanţarea în învăţământul obligatoriu de zece ani se va face în baza şi în limitele costului standard per elev sau preşcolar, după principiul banii urmează elevul, potrivit proiectului Legii educaţiei.
Proiectul Legii educaţiei introduce pentru prima dată în învăţământ finanţarea per elev sau preşcolar. Ministerul Educaţiei menţionează, în proiectul de lege, că această formă de finanţare va duce la eficientizarea cheltuirii banului public şi va stimula atât performanţa elevilor, studenţilor şi profesorilor, cât performanţa instituţională, respectiv a şcolii, liceului, universităţii sau programelor de studiu.
Învăţământul obligatoriu va fi de zece ani, începând cu clasa pregătitoare şi terminând cu clasa a IX-a. Finanţarea după principiul banii urmează elevul va fi aplicată pentru învăţământul general, gratuit şi obligatoriu de zece ani, existând posibilitatea extinderii lui şi asupra învăţământului liceal, potrivit proiectului de lege.
În învăţământul preuniversitar finanţarea se va face prin alocări bugetare din fonduri publice, în limita a cel puţin 6% din PIB. Aceasta va cuprinde finanţarea de bază, finanţarea complementară, finanţarea suplimentară şi veniturile proprii.
Finanţarea de bază acoperă cheltuielile de personal, cu materiale şi servici, pentru manuale, dotări generale, întreţinere curentă şi cheltuielile cu perfecţionarea profesională.
Investiţiile, reparaţiile capitale, consolidările, subvenţiile pentru internate şi cantine, cheltuielile pentru evaluarea periodică, bursele şi transportul elevilor, precum şi costurile pentru naveta şi examinarea medicală obligatorie a profesorilor vor fi acoperite din finanţarea complementară.
Finanţarea suplimentară va fi acordată pentru premierea unităţilor de învăţământ cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau al performanţelor şcolare.
Noul proiectul de lege privind sistemul educaţiei ar urma să fie discutat, în primă lectură, în şedinţa de miercuri a Guvernului, organizată la Iaşi, potrivit unor surse oficiale.
Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, în 15 septembrie 2009, pe proiectul Legii educaţiei elaborat în mandatul Ecaterinei Andronescu.
În 18 noiembrie 2009, Curtea Constituţională a decis că Legea educaţiei este neconstituţională. Totodată, Curtea Constituţională a decis că Legea educaţiei nu poate fi promovată prin angajarea răspunderii, ci doar prin dezbatere parlamentară.
Proiectul Legii educaţiei: Directorul şi adjunctul şcolii nu pot fi membri de partid
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Directorul şi directorul adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar nu pot fi membri de partid pe perioada mandatului, iar în mediul academic ocuparea simultană a unei funcţii de conducere în universitate şi a uneia de demnitate publică este interzisă, potrivit proiectului Legii educaţiei.
Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar va fi asigurată de un director şi de Consiliul de administraţie al şcolii, se arată în proiectul Legii educaţiei.
Ocuparea funcţiei de director se va face prin concurs organizat de către Consiliul de administraţie al şcolii. Directorul va încheia un contract de management cu primarul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află unitatea de învăţământ.
Directorul unităţii de învăţământ poate fi eliberat din funcţie prin decizia Consiliului de administraţie, cu votul a două treimi dintre membri sau prin decizia consiliului local ori judeţean, când se constată neîndeplinirea contractului de performanţă încheiat cu aceste consilii.
Totodată, proiectul Legii educaţiei prevede "depolitizarea şi democratizarea" educaţiei, fiind interzis prozelitismului de orice tip în unităţile şcolare şi în campusurile universitare.
Directorul şi directorul adjunct ai unităţii de învăţământ preuniversitar nu pot fi membri ai unui partid politic pe perioada exercitării mandatului. În cazul învăţământului superior, ocuparea în acelaşi timp a unei funcţii de conducere în universitate şi a uneia de demnitate publică este interzisă. Această prevedere a fost cuprinsă şi în proiectul Legii educaţiei elaborat în mandatul ministrului Ecaterina Andronescu.
De asemenea, proiectul mai prevede creşterea gradului de participare şi de implicare în viaţa şcolii şi a universităţii a părinţilor, elevilor, studenţilor, autorităţilor locale şi a mediului economic.
Elevii şi studenţii vor fi implicaţi în deciziile privind curriculum-ul la dispoziţia şcolii, creditele transferabile, dar şi în alegerea traseului educaţional personalizat.
În consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ preuniversitar vor fi reprezentanţi şi părinţii, care vor putea influenţa decizia comunităţii educaţionale în favoarea intereselor elevului.
În consiliile de administraţie ale universităţii vor putea fi cooptaţi şi reprezentanţi ai mediului economic şi cultural.
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Directorul şi directorul adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar nu pot fi membri de partid pe perioada mandatului, iar în mediul academic ocuparea simultană a unei funcţii de conducere în universitate şi a uneia de demnitate publică este interzisă, potrivit proiectului Legii educaţiei.
Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar va fi asigurată de un director şi de Consiliul de administraţie al şcolii, se arată în proiectul Legii educaţiei.
Ocuparea funcţiei de director se va face prin concurs organizat de către Consiliul de administraţie al şcolii. Directorul va încheia un contract de management cu primarul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află unitatea de învăţământ.
Directorul unităţii de învăţământ poate fi eliberat din funcţie prin decizia Consiliului de administraţie, cu votul a două treimi dintre membri sau prin decizia consiliului local ori judeţean, când se constată neîndeplinirea contractului de performanţă încheiat cu aceste consilii.
Totodată, proiectul Legii educaţiei prevede "depolitizarea şi democratizarea" educaţiei, fiind interzis prozelitismului de orice tip în unităţile şcolare şi în campusurile universitare.
Directorul şi directorul adjunct ai unităţii de învăţământ preuniversitar nu pot fi membri ai unui partid politic pe perioada exercitării mandatului. În cazul învăţământului superior, ocuparea în acelaşi timp a unei funcţii de conducere în universitate şi a uneia de demnitate publică este interzisă. Această prevedere a fost cuprinsă şi în proiectul Legii educaţiei elaborat în mandatul ministrului Ecaterina Andronescu.
De asemenea, proiectul mai prevede creşterea gradului de participare şi de implicare în viaţa şcolii şi a universităţii a părinţilor, elevilor, studenţilor, autorităţilor locale şi a mediului economic.
Elevii şi studenţii vor fi implicaţi în deciziile privind curriculum-ul la dispoziţia şcolii, creditele transferabile, dar şi în alegerea traseului educaţional personalizat.
În consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ preuniversitar vor fi reprezentanţi şi părinţii, care vor putea influenţa decizia comunităţii educaţionale în favoarea intereselor elevului.
În consiliile de administraţie ale universităţii vor putea fi cooptaţi şi reprezentanţi ai mediului economic şi cultural.
Proiectul Legii educaţiei: Statul va deschide fiecărui nou-născut un cont educaţional de 500 euro
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Statul va deschide fiecărui nou-născut un cont educaţional reprezentând echivalentul în lei a sumei de 500 de euro, potrivit noului proiect al Legii educaţiei, reglementare cuprinsă şi în proiectul Andronescu, variantă preluată din propunerile Comisiei prezidenţiale.
Potrivit articolul 302 din noul proiect de lege, se instituie deschiderea unui cont educaţional reprezentând sprijinul acordat de stat pentru exercitarea dreptului la educaţie permanentă.
"Statul sprijină dreptul la educaţie prin acordarea sumei în echivalentul în lei a 500 de euro fiecărui copil, la naşterea acestuia", se arată în proiectul Legii educaţiei obţinut de MEDIAFAX.
În noul proiect al Legii educaţiei sunt prevăzute condiţiile în care va fi acordă şi utilizează această sumă. Potrivit documentului, acest cont educaţional va fi acordat tuturor copiilor născuţi după intrarea în vigoare a Legii educaţiei.
Şi proiectul Legii educaţiei naţionale din septembrie 2009, elaborat în mandatul Ecaterinei Andronescu, document pe care Guvernul a dorit să îl promoveze prin angajarea răspunderii, prevedea că statul sprijină dreptul la educaţie permanentă prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 de euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data plăţii, fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia.
Potrivit proiectului din 2009, suma se depunea într-un cont de depozit, numit cont pentru educaţie permanentă, deschis la trezoreria statului pe numele copilului de oricare dintre părinţii fireşti, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naştere.
Proiectul mai prevedea că numai copilul poate retrage sume din contul pentru educaţie permanentă, începând cu vârsta de 14 ani şi cu acordul expres, după caz, al părinţilor, tutorelui sau reprezentantului legal. Sumele puteau fi utilizate doar pentru achiziţia de tehnică de calcul, programe de calculator, fond documentar, precum şi pentru finanţarea studiilor copilului titular.
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Statul va deschide fiecărui nou-născut un cont educaţional reprezentând echivalentul în lei a sumei de 500 de euro, potrivit noului proiect al Legii educaţiei, reglementare cuprinsă şi în proiectul Andronescu, variantă preluată din propunerile Comisiei prezidenţiale.
Potrivit articolul 302 din noul proiect de lege, se instituie deschiderea unui cont educaţional reprezentând sprijinul acordat de stat pentru exercitarea dreptului la educaţie permanentă.
"Statul sprijină dreptul la educaţie prin acordarea sumei în echivalentul în lei a 500 de euro fiecărui copil, la naşterea acestuia", se arată în proiectul Legii educaţiei obţinut de MEDIAFAX.
În noul proiect al Legii educaţiei sunt prevăzute condiţiile în care va fi acordă şi utilizează această sumă. Potrivit documentului, acest cont educaţional va fi acordat tuturor copiilor născuţi după intrarea în vigoare a Legii educaţiei.
Şi proiectul Legii educaţiei naţionale din septembrie 2009, elaborat în mandatul Ecaterinei Andronescu, document pe care Guvernul a dorit să îl promoveze prin angajarea răspunderii, prevedea că statul sprijină dreptul la educaţie permanentă prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 de euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data plăţii, fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia.
Potrivit proiectului din 2009, suma se depunea într-un cont de depozit, numit cont pentru educaţie permanentă, deschis la trezoreria statului pe numele copilului de oricare dintre părinţii fireşti, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naştere.
Proiectul mai prevedea că numai copilul poate retrage sume din contul pentru educaţie permanentă, începând cu vârsta de 14 ani şi cu acordul expres, după caz, al părinţilor, tutorelui sau reprezentantului legal. Sumele puteau fi utilizate doar pentru achiziţia de tehnică de calcul, programe de calculator, fond documentar, precum şi pentru finanţarea studiilor copilului titular.
Portofoliul educaţional, un nou tip de evaluare a elevilor, ce însumează diplome, competenţe, note
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Proiectul legii educaţiei introduce un nou tip de evaluare a elevilor, numit "potrofoliu educaţional", care va reprezenta o carte de identitate educaţională, cuprinzând totalitatea diplomelor, certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute de şcolari.
Potrivit proiectului Legii educaţiei, evaluarea elevilor a fost gândită şi ca un proces remedial, nu doar constatator al unei stări de fapt.
"Acest nou tip de evaluare se realizează printr-un instrument nou creat, numit portofoliu educaţional. Acesta cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în contexte de învăţare formale, non-formale şi informale. Portofoliul educaţional va reprezenta elementul central al evaluării învăţării. Utilizarea portofoliului educaţional va începe cu clasa pregătitoare şi va reprezenta cartea de identitate educaţională a cetăţeanului", potrivit proiectului Legii educaţiei.
Totodată, evaluarea elevilor se va realiza prin testări în clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, iar în funcţie de rezultatele obţinute de şcolari, profesorii vor avea obligativitatea să dezvolte planuri individuale de învăţare, atât pentru cei cu rezultate slabe, cât şi pentru cei cu performanţe. Evaluarea finală va fi organziată la clasa a IX-a şi va consta într-o testare naţională trans-curriculară, cu întrebări din disciplinele comune unei arii (spre exemplu întrebări din matematică, fizică, chimie, biologie), două probe scrise de evaluare a competenţelor de comunicare în limba maternă şi într-o limbă de circulaţie internaţională, plus evaluarea competenţelor la matematică şi ştiinţe, precum şi o probă practică, prin care vor fi evaluate competenţele de utilizare a calculatorului.
Potrivit proiectului de lege, liceul devine o etapă intermediară spre trecerea la facultate, care oferă aprofundarea cunoştinţelor generale, în cazul liceului teoretic de trei ani, dar şi obţinerea unei calificări profesionale.
Învăţământul profesional, liceal şi cel postliceal vor dobândi astfel o importanţă deosebită pentru obţinerea unei calificări profesionale. Învăţământul liceal teoretic va oferi absolvenţilor, pe lângă diploma de bacalaureat, şi posibilitatea obţinerii unor certificate de competenţe (digitale, de comunicare), ce vor putea fi foosite în portofoliul educaţionale pentru educaţia permanentă, dar şi la accesul în învăţământul superior, se mai arată în proiect.
Absolvenţii învăţământului liceal profesional vor obţine, pe lângă diploma de bacalaureat, şi certificatul de calificare într-o profesie, care le dă dreptul inserţiei pe piaţa muncii, dar şi portofoliul educaţional. Învăţământul obligatoriu va fi de zece ani, începând cu clasa pregătitoare şi terminând cu clasa a IX-a. Potrivit proiectului, trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu va duce la scăderea abandonului şcolar. În plus, finalizarea învăţământului obligatoriu la 16 ani, vârsta legală de muncă, va permite absolvenţilor să poată urma stagii de ucenicie sau alte forme de pregătire profesională în cazul în care nu mai doresc să facă liceul.
"Poziţia celor care susţin că nu se poate realiza trecerea clasei a IX-a în cadrul şcolilor generale actuale din lipsă de spaţiu este neconformă cu realitatea, întrucât populaţia şcolară în mediul rural este în descreştere, există spaţii şcolare şi resurse umane, care pot oferi învăţământ de calitate copiilor ce rămân să facă clasa a IX-a în comunitatea locală, lângă familie", susţin iniţiatorii proiectului.
Curriculum-ul va fi centrat pe obţinerea a opt competenţe cheie: competenţe de comunicare în limba maternă şi în limbi de circulaţie internaţională; competenţe fundamentale de matematică, ştiinţe şi tehnologie; competenţe digitale; competenţe axiologice-studiul valorilor (morale); competenţe sociale şi civice; competenţe antreprenoriale; competenţe de expresie culturală; competenţe de a învăţa să înveţi.
Rectorul unei universităţi, stabilit prin concurs public, metodologia aprobată de Senat - proiect
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Rectorul unei universităţi va fi stabilit pe baza unui concurs public la care pot participa personalităţi ştiinţifice sau academice din ţară sau din străinătate, în urma audierii în plenul Senatului şi a avizului de participare la test dat de această Cameră, potrivit proiectului Legii educaţiei.
Proiectul Legii educaţiei prevede ca rectorul unei universităţi să fie ales în urma organizării unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de Senat şi ca urmare a avizului dat de această Cameră.
Senatul are obligaţia de a aviza minimum doi candidaţi la funcţia de rector. După selectarea rectorului de către comisia de concurs, stabilită de Senat, acesta este confirmat prin ordin de ministru. Rectorul poate fi demis de către Senat, în condiţiile contractului de management şi a cartei universitare, potrivit proiectului Legii educaţiei.
Rectorul confirmat va încheia cu Senatul un contract de management şi îşi va numi prorectorii. Decanii şi directorul administrativ vor fi selectaţi prin concurs public organizat de către noul rector.
Mandatul de rector este de patru ani, reînnoibil în baza prevederilor cartei universităţii.
În cazul învăţământului superior, proiectul de lege stabileşte criteriile care stau la baza promovării profesionale şi a accesului la titlurile didactice de asistent universitar, lector universitar, şef de lucrări, conferenţiar universitar, profesor universitar.
Ocuparea posturilor didactice sau de cercetare echivalente se face prin concurs. Cumulul de norme didactice este interzis în noul proiect de lege. Totodată, pensionarea personalului didactic şi de cercetare se face la 65 de ani, fiind interzisă ocuparea oricărei funcţii de conducere după pensionare.
Prin proiectul de lege sunt instituite şi raportările publice pe care trebuie să le realizeze atât directorii unităţilor şcolare, cât şi rectorii universităţilor. În baza acestor raportări vor fi realizate atât clasificarea respectivelor unităţi şi instituţii de învăţământ, cât şi finanţarea acestora.
În ce priveşte finanţarea învăţământului superior, vor fi constituite cinci categorii de fonduri, respectiv pentru finanţarea de bază, pentru finanţarea complementară, pentru finanţarea suplimentară, pentru incluziune şi burse studenţeşti şi cel constituit din venituri proprii la nivelul fiecărei universităţi.
Ministerul Educaţiei va asigura finanţarea de bază pentru universităţile publice prin granturi de studii alocate pentru fiecare ciclu de studiu (licenţă, masterat, doctorat). Această finanţare va fi multianuală, pe toată durata ciclului de studiu.
Finanţarea complementară va fi acordată universităţilor publice de către Ministerul Educaţiei, la recomandarea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior, pe baza proiectelor de dezvoltare instituţională.
Finanţarea suplimentară se va face din fonduri publice, de către Ministerul Educaţiei, pentru a stimula excelenţa instituţiilor şi a programelor de studii, atât din cadrul universităţilor publice, cât şi a celor private, iar fondul pentru incluziune şi pentru burse studenţeşti va fi acordat pentru asigurarea egalităţii de şanse şi a performanţei profesionale studenţeşti.
Fondul constituit din resurse proprii, inclusiv cele de la studenţii străini, rămâne complet la dispoziţia universităţilor, se mai arată în proiectul de lege.
Proiectul mai prevede clasificarea universităţilor în trei categorii: de educaţie; de educaţie, cercetare ştiinţifică şi creaţie artistică; de cercetare avansată şi educaţie. Finanţarea se va face în funcţie de programele de excelenţă ale fiecărei categorii de universităţi.
Totodată, actul normativ introduce şi Registrul Matricol Unic, o bază de date electronice în care vor fi înregistraţi toţi studenţii din România, atât cei din universităţile publice, cât şi cei din instituţii de învăţământ superior private acreditate.
Prin crearea Registrului Matricol Unic se va putea face un control riguros al diplomelor universitare şi vor fi eliminate fraudele intelectuale, arată iniţiatorii proiectului de lege.
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Rectorul unei universităţi va fi stabilit pe baza unui concurs public la care pot participa personalităţi ştiinţifice sau academice din ţară sau din străinătate, în urma audierii în plenul Senatului şi a avizului de participare la test dat de această Cameră, potrivit proiectului Legii educaţiei.
Proiectul Legii educaţiei prevede ca rectorul unei universităţi să fie ales în urma organizării unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de Senat şi ca urmare a avizului dat de această Cameră.
Senatul are obligaţia de a aviza minimum doi candidaţi la funcţia de rector. După selectarea rectorului de către comisia de concurs, stabilită de Senat, acesta este confirmat prin ordin de ministru. Rectorul poate fi demis de către Senat, în condiţiile contractului de management şi a cartei universitare, potrivit proiectului Legii educaţiei.
Rectorul confirmat va încheia cu Senatul un contract de management şi îşi va numi prorectorii. Decanii şi directorul administrativ vor fi selectaţi prin concurs public organizat de către noul rector.
Mandatul de rector este de patru ani, reînnoibil în baza prevederilor cartei universităţii.
În cazul învăţământului superior, proiectul de lege stabileşte criteriile care stau la baza promovării profesionale şi a accesului la titlurile didactice de asistent universitar, lector universitar, şef de lucrări, conferenţiar universitar, profesor universitar.
Ocuparea posturilor didactice sau de cercetare echivalente se face prin concurs. Cumulul de norme didactice este interzis în noul proiect de lege. Totodată, pensionarea personalului didactic şi de cercetare se face la 65 de ani, fiind interzisă ocuparea oricărei funcţii de conducere după pensionare.
Prin proiectul de lege sunt instituite şi raportările publice pe care trebuie să le realizeze atât directorii unităţilor şcolare, cât şi rectorii universităţilor. În baza acestor raportări vor fi realizate atât clasificarea respectivelor unităţi şi instituţii de învăţământ, cât şi finanţarea acestora.
În ce priveşte finanţarea învăţământului superior, vor fi constituite cinci categorii de fonduri, respectiv pentru finanţarea de bază, pentru finanţarea complementară, pentru finanţarea suplimentară, pentru incluziune şi burse studenţeşti şi cel constituit din venituri proprii la nivelul fiecărei universităţi.
Ministerul Educaţiei va asigura finanţarea de bază pentru universităţile publice prin granturi de studii alocate pentru fiecare ciclu de studiu (licenţă, masterat, doctorat). Această finanţare va fi multianuală, pe toată durata ciclului de studiu.
Finanţarea complementară va fi acordată universităţilor publice de către Ministerul Educaţiei, la recomandarea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior, pe baza proiectelor de dezvoltare instituţională.
Finanţarea suplimentară se va face din fonduri publice, de către Ministerul Educaţiei, pentru a stimula excelenţa instituţiilor şi a programelor de studii, atât din cadrul universităţilor publice, cât şi a celor private, iar fondul pentru incluziune şi pentru burse studenţeşti va fi acordat pentru asigurarea egalităţii de şanse şi a performanţei profesionale studenţeşti.
Fondul constituit din resurse proprii, inclusiv cele de la studenţii străini, rămâne complet la dispoziţia universităţilor, se mai arată în proiectul de lege.
Proiectul mai prevede clasificarea universităţilor în trei categorii: de educaţie; de educaţie, cercetare ştiinţifică şi creaţie artistică; de cercetare avansată şi educaţie. Finanţarea se va face în funcţie de programele de excelenţă ale fiecărei categorii de universităţi.
Totodată, actul normativ introduce şi Registrul Matricol Unic, o bază de date electronice în care vor fi înregistraţi toţi studenţii din România, atât cei din universităţile publice, cât şi cei din instituţii de învăţământ superior private acreditate.
Prin crearea Registrului Matricol Unic se va putea face un control riguros al diplomelor universitare şi vor fi eliminate fraudele intelectuale, arată iniţiatorii proiectului de lege.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu